Cerul în luna decembrie 2014

Luna decembrie, numită în popor Indrea sau Undrea, era a zecea lună în primul calendar roman, de unde şi numele de Decembrie.

Soarele, la începutul lunii, în judeţul nostru, răsare la 7h 46 m şi asfinţeşte la 16h 30m, iar la sfârşitul lunii răsare la 8h 07m şi asfinţeşte la 16h 37m, iar la data de 10 decembrie, la16h 27m, are loc cel mai timpuriu asfinţit de Soare.

Pe 22 decembrie 1h 03m, Soarele atinge cea mai sudică poziţie pe bolta cerească (latitudinea 23o 26’ S) şi se va afla pe Tropicul Capricornului. În emisfera sudică este prima zi de vară, iar în emisfera nordică, prima zi de iarnă. În Antarctida este amiaza zilei polare de şase luni, iar în Arctica este miezul nopţii polare de 6 luni. În judeţul nostru, durata zilei lumină la solstiţiul de iarnă este de cca. 8 ore şi 20 minute, iar în sudul ţării este de cca. 8 ore şi 50 minute.

Fazele Lunii: 6 decembrie – 14h 27m Lună Plină; 14 decembrie – 14h 51m Ultimul Pătrar; 22 decembrie – 3h 36m Lună Nouă, 28 decembrie – 20h 36m Primul Pătrar.

Poziţia planetelor

Mercur este invizibilă, deoarece pe 8 decembrie 12h este în conjuncţie cu Soarele şi se pierde în lumina acestuia.

Venus se află în constelaţia Săgetătorul şi poate fi observată pe cerul de seară spre sud-vest, în partea a doua a lunii decembrie. Va avea magnitudinea -3,9 şi diametrul unghiular de 10” de arc. În noaptea de 26/27 decembrie se va afla la afeliu, 109 mil. km depărtare de Soare.

Marte se află toată luna în condiţii bune de vizibilitate pe cerul de seară până în preajma orei 19h 50m. Pe 4 decembrie va trece din constelaţia Săgetătorul în constelaţia Capricornul. Pe tot parcursul lunii decembrie are diametrul unghiular puţin sub 5’’ de arc.

Jupiter se află în constelaţia Leul, are magnitudinea -2,4 şi poate fi văzut aproape toată noaptea. La începutul lunii răsare în preajma orei 22, la mijlocul lunii în preajma orei 21, iar spre sfârşitul lunii în preajma orei 20. Cu telescopul se poate vedea forma ovală care acum are diametrul ecuatorial de 43’’,4 şi diametrul polar 40’’,6 (secunde de arc), o bandă întunecată care reprezintă norii din zona ecuatorială şi cei patru sateliţi, Jo, Calisto, Ganimede şi Europa, descoperiţi de Galileo Galilei în anul 1609.

Saturn se vede pe cerul de dimineaţă în orizontul sud-estic în constelaţia Balanţa. La începutul lunii are magnitudinea 0,5 şi răsare în preajma orei 6h 30m, iar spre sfârşitul lunii are magnitudinea 0,6 şi răsare în preajma orei 5.

Uranus se află în constelaţia Peştii. Având magnitudinea 5,8, este la limita de vizibilitate cu ochiul liber şi poate fi identificată de cunoscători în zonele lipsite de poluare luminoasă. Cei interesaţi puteau încerca să o identifice cu un instrument mic în noaptea de 2 decembrie, în preajma orei 2 şi 40 minute, când Luna s-a aflat la cca. 40’ N de planeta Uranus.

Neptun, planeta albastră, se află în constelaţia Vărsătorul. aproape de steaua     . Având magnitudinea 7,9, poate fi observată doar cu instrumentele astronomice.

 

Interesant de observat

Poziţia constelaţiilor

În harta alăturată vedem dispunerea constelaţiilor în nopţile din luna decembrie. Spre sud se află Câinele Mare, Iepurele, Orion, Eridanul, Balena. Dinspre est se ridică Leul, Sextantul, Racul. Spre vest se îndreaptă Pegas, Peştii, Berbecul. La zenit putem admira Gemenii, Taurul, Vizitiul, Perseu, Andromeda. Spre nord – Cosiţa Berenicei, Ursa Mare, Dragonul, Cefeu, Ursa Mică.

Geminidele, curentul meteoric activ în perioada 4-17 decembrie, are radiantul la cca. 1o sud-vest de steaua Castor din constelaţia Gemenii. Poate fi observat între orele 21 seara şi 6 dimineaţa. Maximul de activitate va avea loc în orele dimineţii de 13 decembrie, când se aşteaptă să fie vizibili cca. 120 metori pe oră, de diverse culori. Aceştia sunt particule de praf lăsate de asteroidul 3200 Phaeton care intră în atmosfera Pământului cu viteza de 35km/s. Acesta este singurul curent meteoric care provine de la un asteroid, toţi ceilalţi sunt resturi ale unor comete dezintegrate de-a lungul timpului.

Castor şi Pollux, stelele principale din constelaţia Gemenii, îi reprezintă pe cei doi gemeni care pentru dragostea lor frăţească au fost transformaţi de Zeus în stele şi ridicaţi în cer.

Castor, steaua principală, are magnitudinea 1,58 şi se află la 51,6 a.l. depărtare. Privită cu telescopul se constată că, de fapt, este formată din trei stele. La rândul lor, acestea sunt stele binare; aşadar steaua Castor este o stea sextuplă.

Pollux este o gigantă portocalie care are o planetă de trei ori mai mare decât planeta Jupiter. Aceasta se învârte în jurul ei la o distanţă comparabilă cu a planetei Marte faţă de Soare. Dacă ne-am afla pe această planetă, am vedea steaua Pollux de şase ori mai mare ca Soarele nostru.

Cu un binoclu putem observa în constelaţia Gemenii trei roiuri de stele. Roiul M35 este situat în partea dreaptă jos, deasupra Orionului. Privind printr-un telescop se observă sute de stele situate într-o zonă de mărimea Lunii Pline. Roiul NGC 2158 este situat la 15′ depărtare de M35, şi roiul IC2157, puţin mai la sud de M35. Cu un instrument cu câmp larg se pot observa deodată toate cele trei roiuri, care formează o imagine mirifică.

Ursidele este un curent meteoric activ în perioada 17-26 decembrie. Radiantul se află în constelaţia Ursa Mică. Deoarece aceasta este o constelaţie circumpolară, ursidele pot fi admirate toată noaptea. Maximul se produce în noaptea de 22/23 decembrie, când pot fi număraţi între 10-20 meteori pe oră. Aceştia sunt resturi ale cometei 8P/Tutle 1858 I, care intră în atmosfera Pământului cu viteze de 35km/s.

În constelaţia Ursa Mare mai putem observa cu instrumentele un mare număr de galaxii foarte strălucitoare, de diverse tipuri.

Coma Berenicidele sunt meteorii observaţi între 8 decembrie – 23 ianuarie. Au radiantul în constelaţia Cosiţa Berenicei şi sunt particule foarte rapide, au viteza de 65 km/s. Este un curent minor, cu maximul de activitate insuficient determinat între 20-29 decembrie, când se aşteaptă în jur de 5-10 meteori pe oră.

În constelaţia Coma Berenicii (această constelaţie a fost numită în amintirea reginei Berenice a II-a a Egiptului, care şi-a sacrificat frumoasa sa cosiţă pe altarul zeiţei Afrodita pentru ca soţul său, Ptolemeu Soter al III-lea, să se întoarcă învingător dintr-o luptă) se află Polul Nord galactic al cerului. Tot aici se mai află şi un gigantic roi de cca. 1000 de galaxii care se întind pe mai mult de 6o.

Cer senin!

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: