POEŢI DIN NORDUL BUCOVINEI de MARIA TOACĂ, Cernăuţi

Proba de sânge, dincolo de iluzia materialităţii

653-mircea-luticŞi cartea e ceva material: o vedem cu ochii, o putem lua în mână, putem rupe câte o foaie din ea şi aprinde focul în sobă dacă nu ne serveşte la nimic altceva mai bun. Dar cât duh înălţător, cât spirit ziditor şi miracol ce aduce primenire străbat de pe foile albe ale cărţii care încălzeşte fără a aprinde focul în vatră. Or, rugul se ridică în flăcări din cuvinte, potrivite măiestrit în regalul veşmânt al sonetului logodit cu nemărginirea. Mă refer iarăşi la un volum de sonete, de-o excelentă eleganţă, editat anul acesta de poetul Mircea Lutic. „Ofranda întemeietoare” este parcă aceeaşi şi, totodată, o nouă cunună de nobleţe pe crestele creaţiei sale: „Sorginte de-nălţare-ntru Cel Veşnic,/ Lacrimă a mântuitoarei tânge,/ Cuminecătoare probă de sânge,/ Tărâm de jertfă, sacralităţii sfeşnic”.

Volumul include sonete publicate în plachetele anterioare, dând o expresie completă urcuşului poetului spre celestele zări fundamentale. Cu toate aceste, am citit fiecare vers ca prima oară – încet, cu repausuri pentru meditaţie, primindu-le ca o ofrandă întemeietoare întru credinţa că poate noi, oamenii, am fost demult, cândva fiinţe divine, care s-au aventurat într-o experienţă materială. Deşi ne vedem mai mult muritori păcătoşi, în carne şi oase, deşi simţim îndeosebi durerile fizice şi putem numi concret osul care ne roade din cauza frigului, a sărurilor sau altor factori exteriori, avem şi suferinţe lăuntrice, inexplicabile, despre care de cele mai multe ori nici nu ne dăm seama de unde vin şi de ce ne răscolesc până la măduva fiinţei. E inutil să mergem la doctor dacă vrem să aflăm diagnosticul, căci sunt tămăduitori cu cuvântul „Desăvârşit în noima frumuseţii,/ Ales podobnic tainelor de sus,/ Îşi înfioară flamurile vieţii/ Întru-mplinirea ce nu are-apus”.

Sunt oameni care cred că nu mai este nimic dincolo de propriul corp, trăind astfel cu permanenta frică de mormânt, de pierderi materiale. Poezia lui Mircea Lutic ne abate măcar cu o văpaie, cu un curcubeu din lirice plăsmuiri de la banala cale bătătorită a celor care se nasc, muncesc, cresc copii şi nepoţi, mărind zilnic armata de miliarde a nefericiţilor trăitori în teama de a nu-şi pierde agoniseala. Poetul ne aminteşte că şi aici, pe pământ, putem întâlni: „Pasăre de cânt – / albă plăsmuire – / creşte din pământ/ către nemurire”.

Mai în toate versurile lui Mircea Lutic, îndeosebi în corola sonetelor, freamătă „veşnicia – transcendentă cu germen divin”, metaforele poetice trimiţându-ne cu gândul la sacralitate şi la Dumnezeu – unicul locaş al binelui descoperit şi locuit de om. Mi se pare că nu exagerez când concep versurile înmănuncheate în „Ofranda întemeietoare” ca o geografie a sacralităţii, care-i apare creatorului din inspiraţie, dar şi din chinuitoarea trudă în exerciţiul continuu al scrisului. Astfel, noua culegere e ca o cupolă la catedrala liricii sale, în care sălăşluiesc cântări liturgice, frumuseţi supratemporale, axate pe moşteniri transcendentale: „Când trupul trecător se întoarce-n ţărână,/Sufletul veşnic cu sempiternul se-ngână”.

Lecturând poezia, deşi nu simplă, pe alocuri cu dicţionarul în mână, simţim o lumină caldă ce ne înveleşte sufletul şi găsim puntea de trecere din lumea fizică, reală spre cea transcendentală. Şi conştientizăm că Dumnezeu nu e despărţit de om, că El, Marele Creator, poate fi descoperit în sinele nostru şi poate fi găsit în creaţie. Descoperim la Mircea Lutic că Dumnezeu vorbeşte prin limba poeziei: „Comunicarea cu pronia în creaţie se arată,/ Fire invizibile îl preleagă pe creator cu cerul./ Printr-o iluminare-n botezul sacru, binecuvântată,/ Din harul logodirii înzămislitor se iscă misterul”. Când mulţumim preaînaltului pentru pâinea cea de toate zilele, să-i mulţumim şi pentru poezia care ni se lipeşte de suflet şi ne deschide ochii spre recunoaşterea celor sfinte adăpostite în inimile noastre.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI