Profesorul Vasile Ciurea – Omul-Muzeu și centenarul unei nobile instituții

„Biruit-a gândul…” tânărului Vasile Ciurea care fusese elev la Gimnaziul „Alecu Donici” și se reîntorsese în 1911 în urbea natală ca profesor. Aici a început munca tenace de a colecționa piese rare pentru mult visatul muzeu regional. Prerogativele și le-a rânduit gospodărește. Încurajat de fostul său profesor de la universitatea ieșeană, Ion Simionescu, a tras prima brazdă.
 

Procesul-verbal din 12 noiembrie 1914 se constituie ca actul de naștere al Muzeului Regional al județului Suceava, act semnat de cei trei ctitori: „Acest Muzeu s-a înființat din inițiativă particulară în anul 1914 având în comitetul de administrație pe d-nii avocat Artur Gorovei, căpitan G. Vârnav și profesor Vasile Ciurea”. Bun și tenace organizator, Vasile Ciurea adună prin liste de subscripții, cotizații sau donații viitoarele „cărămizi” atât de necesare existenței tinerei instituții de cultură. Prin decizia Ministerului Instrucțiunii primește aprobarea de a instala muzeul în două camere din aripa stângă a Gimnaziului „Alecu Donici” puse la dispoziție de directorul Anastasie Spiridonescu. Statutul juridic al Muzeului Sucevei este întărit în februarie 1915 de Comisiunea Monumentelor Istorice, obiectele colecționate „ni le veți semnala ca proprietate a statului”. „Victoria de la Buciumeni” obținută de profesorul care primește de la Costică Diaconescu, pe care l-a cununat, ca dar de nuntă „Uricul” de la Alexandru cel Bun „pe ștergarul cu monogramele mele”, îi dă dimensiunea învingătorului. Și zestrea tânărului muzeu crește prin antrenarea elevilor și a cărturarilor de la sate. Sporește și biblioteca. Nicu Gane trimite, în decembrie 1915, paisprezece din volumele sale. Și exemplu este urmat de alți scriitori și artiști. „Buletinul Muzeului Sucevei” apărut în aprilie 1916 și cel de-al doilea, apărut în 1918, dovedesc deja o activitate febrilă și susținută, cu toate că în timp de război, în gimnaziu se instalase spitalul militar rusesc. Muzeul Sucevei a funcționat ca persoană morală și juridică, cu un statut aprobat de Consiliul de Miniștri în 10 august 1918, completat prin Decretul Lege din 17 iunie 1919, publicat în „Monitorul Oficial” din 26 iunie 1919, modificarea Statutului făcându-se abia în 1932. Transformarea gimnaziului în liceu a dus la încercarea de a pune în practică dorința ca muzeul să aibă un local propriu. Liceul „Nicu Gane” sporise prin numărul claselor de elevi. Era nevoie și de internat. Tratativele cu Prefectura pentru un local propriu al muzeului au început din 1924. Ludovic Cazaban a realizat unul din proiectele pentru clădire proprie. Toate proiectele erau însă prea costisitoare pentru veniturile muzeului. Consemna ctitorul în 1925: „ca să ajung la singurul, dar sigurul ajutor… salariul meu de profesor, pus acuma și în slujba muzeului!” La licitația din 1926 pentru noua construcție nu s-a prezentat nimeni. Se strânseseră ceva bani, dar soluția nu putea fi construirea, ci cumpărarea unui imobil. Se decide cumpărarea caselor boierului Al. Cantacuzino. Proiectul reparațiilor era costisitor. Problemele bănești erau mari, s-a apelat la subscripții, donații, subvenții, cotizații. Anul 1929 este marcat de veșnicele căutări pentru rotunjirea bugetului de cheltuieli, de reparații și de mutare a exponatelor, precum și de reașezare științifică, pe secții. Și ce bogăție! Și ce zestre! Documente și urice, stampe și tablouri, cărți vechi, piese preistorice, medalii, numismatică, obiecte prețioase de la Ruginoasa, mobilier, mineralogie, zoologie, etnografie, opere de artă, bibliotecă valoroasă! La 22 iunie 1930 are loc inaugurarea: Muzeul Fălticenilor! Visul împlinit al Omului-Muzeu! Muzeul Sucevei definea altă epocă, în care ținutul Sucevei avea capitala la Fălticeni. Reforma administrativă a dus la înființarea județului Fălticeni în 1923; în 1930 va deveni județul Baia. Motivația ctitorului pentru noul botez – Muzeul Fălticenilor – pornește de la faptul că neliniștea creatoare și lucrativă s-a manifestat în perioada județului Fălticeni. De aici, denumirea. La 31 octombrie 1931 s-a dat o nouă formă juridică și un nou statut Societății „Muzeul Fălticenilor”. În 1937, deosebit de activ, Vasile Ciurea este onorat cu gradația de merit. A participat la Congresul de la Cluj prezentând comunicarea despre piesele cu inscripții runice găsite la Bunești. A predat piesele cu scopul de a fi trimise la Oslo pentru a fi datate, interpretate și descifrate. Le-a reprimit fără explicații concludente. În 1943 are loc pensionarea din învățământ. Primește Meritul Cultural în grad de cavaler, cl.I. În 1944 are loc evacuarea muzeului cu valoroasele colecții, fiind ajutat pentru transportul pe calea ferată de frații Luchian de la Probota, foștii lui elevi gimnaziști și colecționari. În 1948 solicită un fond pentru întreținerea muzeului de la oficialitățile reprezentate de Mihai Ralea. Conduce ca director onorific muzeul. În 1950 este nevoit să se despartă de muzeu, prin numirea altui director. Muzeul raional trece în bugetul statului. 1968 – dezraionarea aduce schimbări neașteptate. Parte din exponate au fost transferate în cadrul Muzeului Regiunii Suceava, apoi la Muzeul de Istorie al Bucovinei, parte au rămas în localul fostului Sfat Raion, în timp, Biblioteca fiind mutată în locul Muzeului. Partea etnografică și câteva vestigii arheologice se păstrează la Muzeul „Ion Irimescu”. Două săli de la Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” adăpostesc din 1982 in nuce muzeul și strădaniile ostenitorului mut. Omul-Muzeu a participat în 1970 la Centenarul Liceului „Nicu Gane” care l-a numit pe Vasile Ciurea ca președinte al Comitetului de Organizare a Centenarului, fiind și invitat de onoare. 1973, octombrie, 7, încetează din viață Omul-Muzeu. Non omnis moriar. Opera sa, Muzeul, chiar trunchiat, îl onorează și-l reprezintă. Chiar dacă acum muzeul nu mai are strălucirea și grandoarea de odinioară și a devenit și el obiect de muzeu! Prof. SORIN GAFENCU Colegiul Național „Nicu Gane” Fălticeni

Print Friendly, PDF & Email
Etichete:

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: