Dany-Madlen Zărnescu – arderea de tot pe rugul luminii

Într-o lume atât de grăbită, atât de ispitită de facila risipire și însingurare, într-un timp în care oamenii nu mai au răbdare să privească în ochii celorlalți și nici să-și scruteze propriile inimi, într-o lume în care continua agresiune a imposturii, a kitschului și a violenței omniprezente e ridicată la rang de normă, arta lui Dany-Madlen Zărnescu reprezintă o rugăciune întrupată, împielițată în lumină și culoare.
 

Întâlnirea mea cu Artista (mult prea târzie, mult prea dureroasă) stă sub semnul încrâncenării, al neputinței de a schimba ceva în curgerea implacabilă a lucrurilor, și, deopotrivă, al bucuriei uimite. Cu siguranță, schimbat a fost sufletul meu, minunat peste măsură de descoperirea unei lumi interioare a tuturor posibilităților, o grădină eterică, paradisiacă, în care nu știi dacă florile nu-s fluturi sau îngeri pierduți și regăsiți ce-și târăsc aripile pline de rouă. Apoi m-am cufundat într-o cenușă de trandafiri, într-o împărăție a negrului, misterioasă și tandră, o poezie a ritmurilor sfâșiate în colaje (aproape) neverosimile. Belșug de nuanțe de negru, vibrante, suprapuse, curgătoare, întrerupte arar de culori tari ce vor să scape de îmbrățișarea întunericului. Porți, praguri, cruci, fante, ferestre – locuri de trecere între gând și faptă, între hodina sărbătorii și dulceața amăruie a lucrării, între liniște și furtuna creației. Un cosmos personal, care mi-a adus în memorie pregnant realitățile fantastice din Jurnalul lui Alice Botez, o lume cu umbre drept personaje: șerpi, dâre negre, sparte, lucioase, căscate în pereți, drumuri fatidice destinate anume pentru straniul mers al umbrelor, cu elemente ale unei naturi potrivnice care fac schimb de roluri cu elementele arhitecturale (dealuri, văi, cripte, prăpăstii, șuvoiuri de ape, goluri negre și rotunde, ploaia și noroiul ce desfășoară pe caldarâm un film în alb și negru, grote frământate cu mâna din întuneric). Tot pe un câmp negru, încrâncenat ca o suspendare a timpului, se desfășoară largi linii de forță cromatică, verticale sau orizontale, în compoziții dinamice și simbolice, amintind de motivele arhetipale ale catrinței bucovinene. Jocul subtil al firelor de culoare și lumină rezonează într-un dialog pasional și dramatic cu lectorul textului-imagine, deloc pregătit la o primă întâlnire… Privirea alunecă dintr-o fereastră în alta pe o traiectorie a cunoașterii și împlinirii. A cunoașterii unui artist care arde în fiece colț al operei sale, schimbând lumi înspre Adevăr și Frumos, cu distincție, cu demnitate, cu dăruire până la arderea de tot: Dany-Madlen Zărnescu… MIHAELA GRĂDINARIU

Print Friendly, PDF & Email
Etichete: ,

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: