Halloween sau Dracul travestit în haine de sărbătoare

Gândindu-mă la sărbători, sărbătoriri și serbări, mi-a revenit în minte afirmația babei din „Amintirile din copilărie” ale lui Creangă, care-și dorea ca toate zilele anului să fie sărbătoare, numai una să nu fie, dar și atunci să fie horă și joc. Iaca ne-am mai procopsit cu o ,,sărbătoare” de import pe care o mediatizăm atât prin exemplificare, cât și prin lipsa de atitudine creștinească (a clericilor și a mirenilor, deopotrivă) – Halloween.
 

Această fiestă și acest fiasco a prins cu ușurință la cei ce se consideră altfel decât majoritatea tradițională, conservatoare și ,,ne-la-modă” a ortodocșilor rurali. Cu siguranță multe dintre odraslele urbelor (în special) nici măcar nu știu de semnificația acestei sărbători-surogat, de istoria ei, de simbolismele promovate, de gesturi, expresii și alte componente ale ,,distracției” din noaptea anuală de 31 octombrie/1 noiembrie. În Suedia, Halloween este sărbătorit în prima sâmbătă din noiembrie (adică în nou instituita zi de pomenire a morților – Moșii de toamnă –, găselniță de a împăca și varza datinei cronice a românilor de a pomeni morții oricând și oricum (nu că pomenirea morților ar fi ceva neortodox) și capra obiceiurilor europene creștin-apusene. Mai penibili și condamnabili (doar moral) sunt părinții, cadrele didactice și autoritățile locale care promovează, îngăduie sau tratează cu indolență această șaradă drăcească, căci dacă ne obișnuim cu cele ,,horror” nu mai are de ce să ne fie frică, sau dacă diavolul nu există totul este posibil, nu? Originea Halloweenului o găsim în sărbătoarea celtică a morților de acum mai bine de 2000 de ani. Un festival celtic avea loc pe 1 noiembrie, în prima zi a Anului Nou celtic, în onoarea lui Samhain, Domnul morților. Celebrarea includea sacrificii de ardere și costume, la început dorindu-se a fi o sărbătoare a recoltei și o onorare a strămoșilor morți. Această zi marca pentru celți sfârșitul verii și începutul zilelor întunecoase și reci de iarnă, o perioadă a anului asociată de aceștia cu moartea. Celții aveau credința că, în noaptea dinaintea noului an, granița dintre lumea celor vii și lumea celor morți devenea permisivă. În noaptea de 31 octombrie ei celebrau Samhainul, noapte în care ei credeau că spiritele celor morți se întorceau pe pământ. Pentru comemorarea acestui eveniment druizii faceau focuri imense în aer liber la care oamenii se adunau și aduceau ofrande zeităților celtice. În timpul acestui ritual, celții purtau costume reprezentând de obicei animale și încercau să își ghicească reciproc viitorul. În anul 43 d.H., romanii au cucerit teritoriul celtic așa că obiceiurile acestora s-au transformat treptat, căpătând influențe romane, apoi, în mod artificial, conotații creștine. Halloween s-a răspândit în toată Europa apuseană, în secolul al VII-lea. Se începe pe 31 octombrie cu “All Hallows Eve” (Ajunul Sfinților), “Noaptea morților” și apoi urmează pe 1 noiembrie “Ziua Tuturor Sufletelor”. Până în anul 800, influența creștinătății s-a răspândit între celți. De aceea, în secolul al VII-lea, papa Bonifaciu a declarat ziua de 1 noiembrie „Ziua Sfinților” (”All Saints Day”), o zi menită să cinstească și să onoreze martirii și sfinții. Intenția papei fusese de fapt să înlocuiască sărbătoarea lui Samhain la celți sau Festivalul zeiței romane Pomona (a fructelor și semințelor) și Festivalul morților la romani numit ”Parentalia”, cu o sărbătoare religioasă creștină (conform teoriei istoricului Nicolas Rogers. Această sărbătoare se mai numea și ”All Hallows’ Day” (hallow = sfânt), care s-a transformat de-a lungul timpului în ”Halloween”. Sărbătoarea și-a păstrat tradițiile celtice, celebrându-l parcă tot pe Samhain: focuri în aer liber, parade și costume. Liliecii, Dracula, fantomele, vrăjitoarele, cimitirele, casele bântuite, filmele horror, mumiile, felinarele din dovleci, scheletele, sperietorile de ciori, vampirii, toate acestea sunt decorurile, costumele și personajele acestui bâlci dezumanizant (aș spune chiar dobitocesc). Felinarele făcute din tigve umane, napi, cartofi, apoi dovleci sculptați cu fețe înfricoșătoare se considera că alungă spiritele rele, în special spiritele care cutreierau străzile în timpul ”All Hallows Eve”. Irlandezii au adus tradiția de napi sculptați cu ei în America. Acum, copiii americani și nu numai se îmbracă în costume ciudate sau care să înfricoșeze și bântuie străzile cerând dulciuri cu: ”Treat or trick!” (tradus la noi ca „Ne dați ori nu ne dați!” sau „Pacaleală sau dulciuri!”). Halloween este o sărbătoare religioasă, dar nu este creștină. Tom Sanguinet, un fost înalt prelat din Wicca (religia anglo-saxonă a vrăjitoriei), a recunoscut: ”Sărbătoarea modernă pe care o numim Halloween are drept origine luna plină cea mai apropiată de 1 noiembrie, anul nou al vrăjitoarelor. Este o perioadă a anului când spiritele (demonii) ar avea puterea cea mai mare și ar reveni pe planeta pământ. Halloween este pe deplin și absolut rău, și nu e nimic din ce am făcut sau am putea face pentru ca ea să fie acceptabilă de Domnul Iisus. Halloween are rădăcini puternice în păgânism și vrăjitorie. A început ca sărbătoarea druidă al lui Samhain. Celții considerau ziua de 1 noiembrie ca ziua morții. Aceasta pentru că marca începutul iernii, frunzele mureau, se întuneca mai repede și scădeau temperaturile. Ei credeau că zeul soarelui pierdea din putere și Samhain, zeul morții, îl întrecea în putere pe zeul soarelui. Ei învățau că pe 31 octombrie, în ajunul sărbătorii, Samhain elibera spiritele morților pentru a se întoarce la casele lor să-i reviziteze pe cei vii”. De Halloween, de mii de ani, preoții druizi oficiau ceremonii de venerare diabolice, în care pisici, oi, cai, vite, ființe omenești și alte jerfe erau aduse în cuști de lemne și arse. Aceste sacrificii animale și umane erau, se pare, cerute pentru a domoli spiritul lui Samhain și pentru a împiedica spiritele să le facă rău. În timp ce oamenii și animalele urlau în agonie, preoții druzi și susținătorii lor se îmbrăcau în haine făcute din piei și capete de animale, dansau, cântau și săreau prin mijlocul flăcărilor în speranța îndepărtării spiritelor rele. Pentru a obține aceste jertfe, preoții druizi mergeau din casă în casă, cerînd viței îngrășați, oi negre și ființe omenești. Celor care dădeau li se promitea prosperitate, iar cei care nu dădeau erau amenințați și blestemați. Aceasta este originea lui „ne dați ori nu ne dați”. Dovleacul de Halloween din zilele noastre în vechime servea celților drept semnal pentru acele ferme care sprijineau religia druizilor și care căutau să fie apărate atunci când începea teroarea druizilor. Dovleacul sculptat în figuri înfricoșătoare este numit „Felinarul lui Jack” (Jack O’Lantern). Acest bostan sculptat își are originea în una dintre poveștile folclorice irlandeze din secolul al XVIII-lea. Se spune că Jack era un irlandez care îl păcălise pe Satana să se urce în vârful unui măr, după care acesta a sculptat în coaja copacului simbolul crucii, astfel împiedicându-l pe diavol să mai poată coborâ din pom. Conform tradiției populare, după ce Jack a murit, acesta nu a fost primit în rai din cauza metodelor sale „neortodoxe”, dar nu i s-a permis nici intrarea în iad, deoarece l-a păcălit pe diavol. Astfel Jack a rămas să cutreiere fără încetare pământul, până când se spune că Satana s-a „înduioșat” și i-a dăruit lui Jack o bucată de jar pentru a-și lumina drumul în timpul nopții. Jack a folosit coaja unui dovleac pe care tocmai îl golise de miez pentru a-și face un felinar… și astfel s-a ajuns la dovleacul de Halloween din zilele noastre. O ediție veche a ”The World Book Encyclopedia” spune: ”Fața aparent nevinovată de dovleac luminat a lui Jack O´Lantern este un simbol vechi al sufletelor damnate”. Într-o altă ordine de idei, Halloween promovează o moralitate decadentă, o rătăcire în tenebrele ocultismului, vrăjitoriei, violenței și fricii, toate cosmetizate cu fardul ieftin al distracției, modernului și indiferentismului. De ce oare de Halloween se produc cele mai multe crime și orori în țările majoritar anglofone și anglofile unde s-a oploșit această serbare druidică? De unde până unde se dorește o sărbătorire a maleficului, a conceptelor mefistofelice, o saturare a nevoii de religios cu închipuite și voalate prăznuiri de sfinți și pomeniri de morți? Oare ne trebuie o sărbătoare doar de dragul consumerismului, mercantilismului și mediatizării? Oare nu ne sunt destule reminiscențele păgâne (Ursul, Căluții, Capra, Mascații ș.a.) de la sărbătorile creștine de iarnă care sunt acum dezbrăcate de orice fel de conotații vrăjitorești sau oculte? Dacă este păcat sau nu să „sărbătoriți” o astfel de minciuno-sărbătoare doar de dragul Occidentului privit prin dioptriile superlativului, amintiți-vă măcar de îndemnurile, sfaturile și poruncile biblice și bisericești pentru a găsi răspunsuri pertinente: „Să nu alergați la cei ce cheamă morții, pe la vrăjitori să nu umblați și să nu vă întinați cu ei. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.” (Lev. 19,31) „…nu fiți părtași la faptele cele fără roadă ale întunericului, ci mai degrabă osîndiți-le pe față.” (Efeseni 5, 11) Pentru „aprofundarea” cunoștințelor, a se vedea și următoarele trimiteri: Corinteni, 10, 21, Canonul 51 Trulan (V-VI ecumenic), Canonul 72 (67) Cartagina. Aflând aceste informații despre Halloween, întrebați-vă: Pe cine sărbătoriți? Ce motive de bucurie aveți de Halloween? Pe cine și ce anume promovați? Care este scopul acestei pseudo-sărbători? Pentru doritori avem sărbători importante (cum ar fi Nașterea Domnului, Învierea Domnului, Rusaliile, Adormirea Maicii Domnului ș.a.) pe care se cuvine a le celebra și de care se cuvine a ne bucura creștinește alături de copiii și nepoții noștri într-o atmosferă pozitivă, luminoasă, cucernică, fără conotații de întuneric, fobii și magie. Depinde de noi ce alegem: „păcăleala” Halloweenului sau „dulciurile” harului. Pr. paroh GABRIEL CIOFU Parohia „Sf. M. Mc. Ioan cel Nou” Baia

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: