Soldat instruit sau răcan

Chiar și cei care nu și-au făcut un obicei din a citi secvența (aproape) zilnică din „Carte de zidire sufletească” (în pagina 10 a ziarului) ar putea să arunce o privire asupra secvenței de astăzi – „Moravurile politice”. Deși scrisă la jumătatea secolului trecut, radiografia acestor moravuri este remarcabil de actuală, încât încercările noastre de a surprinde și caracteriza frânturi de asemenea moravuri la această rubrică pălesc în fața excelentei lor caracterizări făcute de autorul cărții, germanul Fr. W. Forster… Iată un citat preluat de autor din gândirea unui istoric englez: „ajung la putere din ce în ce mai mulți oameni care nu au în familie nicio tradiție și nicio educație politică, încât intră în viața politică cu toate obiceiurile lor de mediocri și cu prejudecățile meseriei, cu goana numai după interese și cu energia unilaterală a procopsitului”.
 

Dumitru TEODORESCU

Și astăzi este la fel, la fel cu perioada noastră proletcultistă, când toți neisprăviții ajungeau primari, dar asta nu înseamnă că trebuie oprită dezvoltarea democrației. Este necesară „construirea” unei clase politice care să dobândească, prin familie, școală, educație, autoeducație, „adevărata competență politică, iar vulgaritatea cârdășiei de interese să se ridice la noblețea care dă dreptate tuturor”. M-am simțit onorat de observația unuia dintre cititorii atenți ai ziarului nostru, care, lecturând tableta subsemnatului despre ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, la aniversarea celor 85 de ani de viață, se încânta de adevărul cuprins în afirmația că ierarhul este un ales, dar „Ales nu prin voturile falsei democrații, ci prin devenirea de sine în credință, în învățătură, în experiență, în înțelepciune, în răbdare”. „Iată un mare adevăr: el s-a întruzidit pentru misiunea viitoare a monahului, a ierarhului de mai târziu”, remarca cititorul meu. Ceea ce n-a remarcat un distins om politic, fost prefect, care se mâhnea când făceam afirmația că „primul” în județ este chiriarhul, nu prefectul. „Cum adică?” s-a încruntat el. Și chiar asta i-am explicat: monahul este construit în mănăstire prin ascultare, se autoconstruiește pentru însărcinări ulterioare, dacă vrei, complexe. Exact ca un rege, care de mic este obișnuit cu rigorile viitoarei sale însărcinări sociale și politice. „Cam forțată comparație…”, pare să fi admis realitatea, fără plăcere, fostul prefect… Un om politic este un soldat al poporului. Iar, pentru a deveni soldat bun, orice răcan trebuie să se instruiască.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: