Limba română-i cinstită, slăvită, e veșnică

 

Sărbătoarea „Ziua limbii române” a fost instituită prin Legea nr. 53/2013 în urma campaniei naționale declanșată și susținută de Fundația „Episcopul Grigorie Leu” prin filialele sale din teritoriu. Atunci s-au strâns câteva sute de mii de semnături din toată țara. Spre cinstea lor, parlamentarii, în marea lor majoritate, au votat pentru aprobarea legii (312), dar, paradoxal, s-au înregistrat două voturi împotrivă și cinci abțineri. Anul acesta am sărbătorit a doua ediție a acestei sărbători. La Rădăuți și-au dat mâna Societatea pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina și cenaclul „Mignon”, realizând o foarte frumoasă, interesantă și plină de patriotism manifestare literar-muzicală. În deschiderea manifestării, găzduită de CDI al Colegiului Național „Eudoxiu Hurmuzachi”, doamna profesor Carmen Andronachi, președinte al Societății, a informat asistența despre vizita unei delegații la manifestările de la Cernăuți, care au fost închinate limbii române. Și, cum manifestarea s-a desfășurat sub semnul lui Eminescu, eleva Șerban ne-a delectat cu poezia „Trebuiau să poarte un nume” a lui Marin Sorescu. Profesorul Petru Bejinariu a prezentat volumul „Vicovu de Jos din povestirile sătenilor”, al profesorului Victor Iosif, vicovean de origine, iar doamna Carmen Andronachi a prezentat revista „Septentrion”, organul de presă al SCLRB, insistând asupra structurii ei și a unor capitole pe care le-a considerat foarte interesante. Este necesar să-i aplaudăm pe autorii articolelor din această revistă”, a adăugat profesorul Florin Popovici. Profesorul Luca Bejinariu a menționat că „Sărbătoarea limbii române este una încărcată de emoție. Nu trebuie să uităm nici măcar o singură secundă că Mihai Eminescu este creatorul limbii române literare”, iar subsemnatul am arătat cum s-au străduit forte mulți români ca să fie legiferată „Ziua limbii române”, apoi am vorbit despre nemulțumirea pe care-o am față de mass-media pentru că nu se respectă întocmai normele limbii române legiferate de Academia Română. Se fac greșeli supărătoare de exprimare, în special la unele posturi TV. Este firesc, este normal și patriotic să cinstim limba română în fiecare zi, să fim mândri că vorbim corect românește. Poetul și epigramistul Emil Ianuș a mărturisit că este „profund impresionat de evenimentele dramatice din zona de conflict ruso-ucraineană… Acolo mor zilnic și tineri români pentru o cauză străină lor… Ucraina moare în limba română”. A citit apoi „Sonetul mântuirii” și „La statuia lui Eminescu”, ultimul referitor la decapitarea bustului lui Eminescu la Hliboca, ca și patru epigrame, apărute în revista „Caricaturistul” din Craiova, în care satirizează viața politică actuală din România. Doamna Veronica Moscaliuc a evocat prima întâlnire a rădăuțenilor cu poetul Grigore Vieru în anul 1990, ca și poezia pe care poetul a închinat-o congresului învățătorilor. A povestit apoi despre participarea delegației noastre la actualul congres al învățătorimii române. Am prezentat apoi câțiva dintre membrii cenaclului „Mignon” care, însoțiți de poetul Georgescu, mentorul lor, au venit să omagieze limba română prin vers și cântec. Oana Bejinari, membră a cenaclului, a încântat asistența interpretând „Balada” lui Ciprian Porumbescu la vioară. Sorina-Alexandra Ingiovschi, Teodora Fădor, Ionuț Maxim și Constantin Georgescu au recitat/ citit poezii, creații personale sau din opera lui Eminescu, Vieru, Păunescu. Adrian Șindilariu din Dornești a prezentat, pe scurt, calvarul părinților săi din timpul refugiului din Bucovina, apoi a recitat două poezii din creația sa personală, despre Bucovina: „Rugă pentru Bucovina” și „La noi și pietrele vorbesc” au un emoționant și zguduitor mesaj. Nu ca un corolar, ci tot la cote foarte înalte, a fost și evoluția lui Mihai Hrincescu (voce, fluier și cobză) și a lui Ionuț Dănuț Buliga (voce, chitară și fluier). Primul ne-a încântat cu una din variantele baladei „Miorița”, acompaniindu-se și la fluier și al doilea cu cântece pe versurile lui Eminescu. Mihai a interpretat și două doine străvechi din Arbore, pe care le-a cules de la sora străbunicii sale. Participanții au primit câte un plic special realizat în cinstea zilei sărbătorite, care a fost realizat de Clubul filatelic „Luca Arbure” și care a fost lansat în aceeași zi la Oficiul poștal nr. 1 din Rădăuți. Acest club filatelic, în colaborare cu Clubul filatelic „Ștefan Petică” din Liești-Galați (prof. Mihaela Bulai) și cel din Horodnic de Jos (înv. Ghiță Sbiera) au amenajat expoziții filatelice la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Rădăuți, „I.G. Sbiera” din Horodnic de Jos și „Luca Arbure” din comuna Arbore. Expozițiile au fost amenajate sub genericul „Limba noastră-i limbă sfântă” și „Scriitori cu limba dulce ca… un fagure de miere”.