Din respect pentru “doamna” Dacia

Retromobil Club România, reprezentat la Suceava de restauratorul auto și colecționarul de mașini Dacia Dănuț Crainiciuc, a organizat sâmbătă pe esplanada de la Iulius Mall a treia ediție a expoziției „Produs în România” .
 

„Produs în România”

„Produs în România”

Expoziții similare s-au organizat pe 23 august, simultan, în patru localități din România, respectiv București, Baia Mare, Cluj-Napoca și Suceava, fosta zi națională marcând anul acesta 45 de ani de la fabricarea primului autoturism românesc Dacia 1300. La expoziția de sâmbătă de la Iulius Mall au venit proprietarii a 15 „bătrâne doamne” cu ADN pur românesc, Dacia 1300, Dacia 1310, Dacia Break, o Dacia „miliția”, alte Dacii mai „tinere”, autoturisme fabricate chiar în 1969, 1970, 1971, dar și în anii ’80, păstrate de proprietari cu piesele originale, în condiții excelente, în stare de funcționare. Vedeta a fost bineînțeles Dacia 1300 a lui Dănuț Crainiciuc, a 90-a mașină ieșită din Uzina de Automobile Pitești, chiar în anul 1969, carne din carnea Renault-ului franțuzesc. Autoturismul, atestat ca vehicul istoric, la fel ca alte câteva exemplare Dacia din proprietatea suceveanului, are toate piesele originale și a devenit și mai celebră acum 2 ani, când soții Crainiciuc au plecat cu „Coana Mare”, cum o numește proprietarul, într-un tur prin Europa. Pe un parcurs de peste 7000 de km, „UAP” ul lui Crainiciuc nu a avut nevoie decât de un schimb de ulei și din când în când de câte o cârpă de „înfrumusețare”. Au căscat gura la ea, admirativ, sute de șoferi. Mulți au recunoscut modelul și înfrățirea lui cu Renault-ul francez și au salutat cu respect mașina și proprietarii ei. În plină restaurare, în atelierul lui Dănuț Crainiciuc se află cel de al doilea autoturism Dacia construit în România, exemplarul cu nr. 2 (nr. 1 a fost casat). Restaurarea ei este însă un proces lung, migălos, o bibileală continuă și un efort suprem pentru refacerea 100% a tuturor componentelor – motor, caroserie, interior, geamuri, în regim exclusiv de originalitate. „Lasă dragă, că am să-ți iau și ție jeep!” O apariție inedită duminică la expoziția de vehicule istorice românești a fost un IMS M461, unul dintre credincioasele 4×4 românești aflate chiar până acum 20 de ani în dotarea armatei. Acest model al „jeepurilor” produse la Uzinele ARO din Câmpulung Muscel, întreprindere distrusă bucată cu bucată după ’89, a apărut în 1964, modelele IMS 57 și IMS 59 fiind însă fabricate în România încă din 1957. M461 s-a fabricat doar până în anul 1975, mai mult de jumătate din cele peste 80.000 de IMS-uri din acest model fiind exportate. Puțini dintre români știu că M461, vehicul performant, a câștigat câteva competiții auto internaționale, cum ar fi ediția din 1970 a Forests Rally (Belgia) și ediția din 1973 a Sons of Beaches (Oregon). Astăzi, în țară, dacă mai există 2500 de exemplare. Proprietarii, constituiți într-un club, s-au regrupat în jurul IMS-urilor, pe care le păstrează ca pe ochii din cap. Unul dintre exemplarele M461 din România este cel al botoșăneanului Cornelius Furtună. Mașina a fost construită în decembrie 1974 fiind printre ultimele mașini produse la ARO de acest fel. A cumpărat-o în 1994, cu doar 10.000 de km la bord, la o licitație organizată de o unitate militară. „A fost o nebunie de moment. Nevestei mele îi plăcuse un jeep pe care îl văzuse o dată, când ne întorceam din concediu și i-am zis, lasă dragă, că am să-ți iau și ție jeep! Și am luat IMS-ul acesta cu 10.000 de lei. Banii mi i-a dat soacra mea că eu n-aveam. I-am făcut câteva modificări cu piese originale, pentru a o atesta ca mașină istorică. N-au fost ieftine, doar un covoraș de cauciuc a costat 25 de dolari… Acum mașina are garajul ei, pornește la cheie, funcționează toate perfect și din când în când o mai scot la plimbare la câte o expoziție, ca să nu ruginească”, a făcut botoșăneanul prezentarea achiziției sale. Apariții istorice: motoretele „Mobra” și „Carpați” și bicicletele „Pegas” La „Produs în România” de la Suceava și-au făcut apariția anul acesta, alături de autoturisme istorice, patru exemplare din ceea ce azi poliția rutieră ar numi impersonal „mopede”. Cele din expoziție sunt însă extrem de personale și pline de amintirile unei Românii din vremuri în care comunismul nu deranja încă, două motorete „Mobra” și „Carpați” și două biciclete „Pegas”. Celebra și zgomotoasa „Mobra”, motoreta națională, „puternică și rezistentă”, lansată în România în anii ’70 sub sloganul „Tare ca piatra, iute ca săgeata”, a apărut pe piață în patru modele – Mobra 50, Mobra 50 Super, Mobra Turist și Mini Mobra. Cel mai cunoscut, modelul Mobra 50, a apărut în 1971, motorul fiind produs la Metrom Brașov, asamblarea aparținând, ca la toate Mobrele de altfel, Uzinei de armament Tohan din Zărnești. Revăzând-o printre exponate, sucevenii și-au amintit și au râs cu tandrețe de răutățile din „folclorul” de acum peste 40 de ani creat pe seama motoretei, care scula lumea din pat când trecea pe sub ferestre, precum: „Mobra, mult zgomot pentru nimic” sau „La munte și la mare, și-n orice împrejurare, ceva tare-ntre picioare – motoreta Mobra”, sau „Moarte sigură cu cobra, dar mai sigură cu Mobra”. Strămoșul „Mobrei”, motoreta „Carpați”, fabricată tot la uzina de armament Tohan Zărnești, încă din anul 1959, a avut reprezentant la expoziția „Produs în România” și mulți dintre privitori și-au amintit de câte lacrimi au vărsat, copii fiind, pentru ca părinții să le cumpere o bicicletă „Pegas” ca cele două din fața lor. Era vremea când cei mari dădeau din pedale pe biciclete „Tohan”, iar cei mai mici pe „Pegas” toți fiind însă foarte mândri că le au. Pliante omagiu și o chemare la salvarea automobilului românesc În cadrul expoziției de sâmbătă Dănuț Crainiciuc a împărțit vizitatorilor pliante care vorbesc despre istoria de 45 a autoturismului Dacia, dar care sunt totodată și o chemare din partea Retromobil Club România la salvarea autoturismului simbol al României. „Dacia a fost prezentată românilor la București cu o săptămână înainte ca Renault 12 să fie prezentat francezilor la Paris. A fost condiția pe care a impus-o Ceaușescu producătorilor francezi în ’69, nu cum scrie pe Internet că cele două modele au fost aduse simultan în fața publicului. Dacia este și va fi întotdeauna mașina reprezentativă a românilor. Mașina aceasta este parte din istoria noastră, de aceea RCR face un apel la deținătorii de Dacii din țară să nu renunțe la ele, ci să le refacă, salvând astfel parte din această istorie și din munca bunicilor și părinților noștri”, a declarat colecționarul și restauratorul de autoturisme istorice, Dănuț Crainiciuc. La ora actuală, numai 90 de exemplare Dacia 1300 sunt atestate în România ca vehicule istorice, dar se pare că interesul pentru mașina românească crește de la an la an. Românilor le place să sape în istoria lor și asta se vede anual la „Întâlnirea Anuală Dacia Clasic” organizată de Retromobil România . În total, în țară doar 284 de automobile – autocamioane, motorete și motociclete românești au primit atestat de „old lady” ca vehicule istorice.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: