Principala cauză a muncii la negru: avantajul financiar generat prin sustragerea de la plata impozitelor și contribuțiilor de asigurări sociale

> „Angajatorii care nu utilizează legal munca au mai puține obligații financiare, aflându-se în concurență neloială cu agenții economici care folosesc toate tipurile de resurse și respectă obligațiile care le revin”, explică inspectorul-șef sucevean > Anul acesta, lucrătorii ITM au descoperit două infracțiuni de primire la muncă a mai mult de 5 persoane fără contract individual încheiat în formă scrisă

 

Cu circa 70% a fost mai mare numărul controalelor întreprinse pentru combaterea fenomenului muncii fără forme legale de către lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava în primul semestru al anului 2014, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Așa rezultă dintr-un raport al ITM Suceava, în care se evidențiază că, dacă în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2013 au avut loc 1.842 de acțiuni de control pentru prevenirea muncii la negru, în cele 6 luni trecute din acest an, numărul controalelor a ajuns la 2.607. Romeo Butnariu, șeful ITM Suceava, declară că, din totalul de 4.541 de angajatori sancționați, 32 au primit amenzi pentru muncă fără forme legale. Astfel, depistate au fost 71 de persoane fără contracte individuale de muncă încheiate în formă scrisă; 98 de persoane ale căror contracte de muncă nu fuseseră transmise la registrul general de evidență a salariaților până cel mai târziu în ziua anterioară începerii activității, în timp ce, în cazul altor 1.097 de persoane, transmiterea în REVISAL s-a făcut cu nerespectarea termenului legal. În primele 6 luni ale anului 2014, inspectorii de muncă suceveni au depistat și două infracțiuni incriminate de Codul muncii, respectiv de primire la muncă a mai mult de 5 persoane fără contract individual încheiat în formă scrisă. Inspectorii ITM au controlat domeniile susceptibile de utilizarea ilegală a muncii copiilor și tinerilor Valoarea sancțiunilor contravenționale aplicate pentru muncă la negru a însumat, în prima jumătate a anului, 400.000 de lei, reprezentând 43% din totalul amenzilor date pentru încălcarea legislației privind relațiile de muncă. Principala cauză a perpetuării fenomenului muncii la negru o constituie, în opinia inspectorului-șef Butnariu, avantajul financiar imediat obținut atât de către angajator, cât și de către salariat, beneficiu generat prin sustragerea de la plata impozitelor și cea a contribuțiilor la bugetele asigurărilor sociale. Șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava arată că, întrucât munca nedeclarată are o serie de implicații negative, atât din punct de vedere economic, cât și social, reducerea acestui fenomen constituie o preocupare constantă a instituției pe care o conduce. „Munca nedeclarată are efecte pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, pentru individ, societate, bugetul general consolidat al statului, sistemele de asigurări sociale, afectând, totodată, și economia, prin distorsionarea mediului concurențial. Astfel, angajatorii care nu utilizează legal munca au mai puține obligații financiare, aflându-se, deci, în concurență neloială cu agenții economici care folosesc toate tipurile de resurse și depun eforturi reale pentru respectarea obligațiilor care le revin”, explică șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. Romeo Butnariu mai precizat că munca nedeclarată reprezintă activitatea desfășurată de către un salariat, pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau persoană juridică, fără a fi respectate prevederile legale în vigoare privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă. În scopul diminuării acestuia, inspectorii ITM au desfășurat acțiuni și campanii de control privind identificarea și combaterea amplorii acestui flagel, dar și a utilizării muncii copiilor și tinerilor în domenii susceptibile, precum construcțiile, industria textilă, prestările de servicii, industria alimentară și a panificației, industria lemnului, comerțul, paza, transportul rutier de marfă și persoane, stațiunile montane, cabinetele medicale, fabricarea băuturilor, baruri, discoteci, unități de distribuție a carburanților etc.