Noi manifestări anticonstituționale ale UDMR

Inițiativa cetățenească privind protecția minorităților naționale – Minority SafePack a fost pornită de către domnul Kelemen Hunor, președintele UDMR, și susținută de Uniunea Federală a Naționalităților din Europa (FUEN), unde același Kelemen Hunor este vicepreședinte.

 

Miza acestei inițiative constă în faptul că, adoptând o astfel de măsură, orice reglementare a problemelor minorităților din fiecare stat al UE ar fi rezolvată la Bruxelles și nu la București, Paris, Praga sau Madrid. Ca urmare, în cazul României, autonomia Ținutului Secuiesc ar urma să fie decisă de Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, problemele minorității maghiare din România ar trece în răspunderea unui organism european, în principal a domnilor Hans Heinrich Hansen, președintele FUEN, și Kelemen Hunor, vicepreședintele FUEN. Socotim demnă și activă reacția de respingere a acestei propuneri de către Titus Corlățean, ministrul de externe, care a declarat: ”Coalițiile vin și pleacă, statul rămâne”. Intervenția ministrului de externe la Tribunalul UE privind inițiativa cetățenească Minority SafePack înseamnă anularea sau măcar limitarea competențelor UE în domenii care țin de suveranitatea statului român și de apărarea drepturilor legitime ale minorităților naționale. Și tot Ministerul Afacerilor Externe a refuzat deschiderea a două noi birouri consulare ungare la Oradea și Tg. Mureș, demers susținut de UDMR. Proiectul de lege privind Statutul maghiarilor din România a fost readus în Parlament, ca un gest extrem din partea UDMR aflata astăzi la guvernare. Între multe cerințe antiromânești și antimorale, acest proiect de lege prevede dezmembrarea României prin realizarea autonomiei Ținutului Secuiesc. A admite înființarea unui stat maghiar în mijlocul României este nu numai o aberație revoltătoare, ci și un gest care se cere explicat din partea liderilor maghiarimii. Presupunem că acești lideri, unii dintre ei miniștri în Guvernul României, n-au mărturisit, deocamdată, și sprijinul unor forțe politice externe, dar și interne, despre care nu s-a vorbit până în prezent. Altfel nu vedem de unde vine acest tupeu ridicat la nivel național de minoritatea maghiară și de liderii ei, în frunte cu Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, organizație neguvernamentală ajunsă din nou la guvernare. UDMR-ul a amenințat Guvernul Victor Ponta cu ieșirea de la guvernare dacă Ministerul Afacerilor Externe nu-și retrage declarația de susținere a Comisiei Europene privind drepturile întărite ale minorităților. Când în România minoritatea maghiară se află în situația nu de a avea drepturi, ci de a avea privilegii, multe în dauna românilor aflați în minoritate în județele Covasna, Harghita și Mureș, devin greu de explicat astfel de cerințe în repetare și la acest nivel! Reluarea acestei teme iredentiste a fost prilejuită de proiectul regionalizării României. Cu acest prilej, liderii maghiari urmăresc constituirea unei regiuni, alături de celelalte șapte sau opt regiuni, dar numai pe criterii etnice pentru ca apoi să lupte pentru autonomie, inclusiv autonomia teritorială. Cu alte cuvinte, liderii maghiari, în strânsă conlucrare cu autoritațile actuale ale Ungariei și cu mai multe facilități oferite de către domnul Traian Băsescu, dezvoltă presiuni asupra statului român pe tema fragmentării României. Un alt aspect, tot în Transilvania, privește retrocedările ilegale. În prezent sunt restituite sute de proprietăti: școli, spitale, universități, terenuri etc. către maghiarii din Transilvania, către Biserica Catolică și Biserica Evanghelică, către Forumul Democrat al Germanilor din România. În satul Nădaș, Arad, bunăoară, a fost retrocedat așa-zișilor urmași ai unor grofi maghiari un întreg sat, cu case, grădini, cimitir etc. Aici este vorba de proprietăți rezultate din reforma agrară înfăptuită în 1921 de Regele Ferdinand, proprietăți care au fost despăgubite de statul român cu milioane de coroane de aur ungare. Astfel de retrocedări pun sub semnul întrebării până și Marea Unire din 1918! Decizia de a se retrage din funcția de viceprim-ministru și de ministru al culturii din Guvernul României a domnului Kelemen Hunor și rămânerea UDMR-ului la guvernare este o decizie cel puțin curioasă. Cel mai important aspect, în opinia mea, constă în conducerea viitoare a vieții culturale românești de un român, cu nădejdea că se va diminua sau opri fenomenul maghiarizării Ardealului. Creșterea nivelului privilegiilor pentru etnicii maghiari va continua dacă autoritățile locale și centrale nu vor trece la aplicarea Constituției și a legilor în mod unitar pentru toți românii. Constituția României se află în intenție declarată de revizuire ca o cerință politică importantă pentru viitor. Fie că se face sau nu revizuirea legii fundamentale, fie că se înfăptuiește regionalizarea sau nu, fie că se retrage sau nu UDMR-ul de la guvernare, avem datoria să înțelegem și să participăm la apărarea unității și integrității teritoriale a Țării, să pregătim în spiritul nostru românesc generațiile de copii și tineri și să arătăm vecinilor, europenilor și tuturor celor interesați că aici, pe aceste străvechi locuri, au trăit, au muncit și au realizat continuu progrese reale românii, cărora li s-au alăturat și alte naționalități numite astăzi minorități naționale. Integritatea teritorială a Țării și unitatea poporului român, stabilitatea statului și munca românilor pentru progresul vieții economico-sociale sunt însoțite de așteptarea bunei conlucrări cu românii din nordul Bucovinei și Basarabia. Păstrarea și cultivarea identității naționale rămân importante datorii pentru instituțiile statului român și pentru fiecare cetățean.