Bucovina ar putea deveni un pol de dezvoltare turistică

Președintele PDL Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, a solicitat, în plenul Senatului, printr-un discurs, ca Bucovina să fie sprijinită să devină pol de dezvoltare turistică.
 

În discursul său, Gheorghe Flutur arată că turismul reprezintă un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei regiuni, prin urmare investițiile din acest domeniu constituie o prioritate. „România, având un potențial turistic important, ar trebui să implementeze proiecte ample de dezvoltare a comunităților locale în care turismul și activitățile economice conexe să susțină dezvoltarea economică locală și regională. România are nevoie de un program special pentru turism care să fie negociat cu Comisia Europeană pentru ca în cadrul finanțării europene 2014-2020 să fie promovați poli de dezvoltare turistică, prin care să se finanțeze proiecte de construire de infrastructură turistică, dar și încurajarea asocierii în turism”, a spus liderul PDL Suceava. El a arătat că, așa cum guvernarea PDL a creat acei poli de dezvoltare urbană prin care mai multe capitale de județ au obținut finanțare europeană pentru proiecte de investiții, așa ar fi benefică realizarea unor poli de dezvoltare turistică. Senatorul Flutur le-a reamintit senatorilor că Bucovina este una dintre principalele zone turistice ale României datorită condițiilor de relief favorabile de care dispune, a frumuseții peisajelor, a purității aerului, apelor, zonelor montane, a tradițiilor, și obiceiurilor populare păstrate până în zilele noastre, a specificului gastronomiei moldovenești și, nu în ultimul rând, a ospitalității binecunoscute a localnicilor, și reprezintă și Ținutul mănăstirilor, oferind excelente oportunități în practicarea multor forme de turism. Președintele PDL Suceava arată că în județul Suceava se practică turismul montan – drumeții montane, escaladă, alpinism, echitație și turism ecvestru, vânătoare, pescuit, mountain bike, via–ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, escaladă, alpinism, schi și alte sporturi de iarnă, turismul balnear – județul dispunând de un potențial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, turismul cultural, fiind de interes obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Șcheia, Cetatea de Scaun a Sucevei și Cetatea Zamca), construcții civile (Curtea Domnească și Hanul Domnesc din Suceava), precum și peste 25 de unități muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, o realizare de excepție, unicat în România, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Științe Naturale din Vatra Dornei, Muzeul „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuți, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, „Galeria Oamenilor de Seamă”, Muzeul Apelor și Pădurilor din Fălticeni. „Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor, tradițiilor, meșteșugurilor și obiceiurilor străvechi, unde talentul și atracția către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică, covoare țesute manual, cojocărit, țesături, instrumente populare, măști”, a spus Flutur. El a subliniat că județul Suceava este renumit pentru muzeele sale etnografice realizate tematic (Suceava, Rădăuți, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Solca, Vatra Dornei, Vama, Marginea), precum și pentru importantele centre de creație sau ateliere individuale ale meșterilor populari (Vatra Moldoviței, Ciocănești, Brodina, Poiana Stampei – încondeiere ouă, Marginea, Rădăuți – ceramică, Mănăstirea Humorului, Rădăuți, Arbore – țesături, Suceava, Rădăuți, Vatra Dornei, Molid, Fundu Moldovei – icoane, Marginea, Gura Humorului – împletituri, Bilca, Vama, Fundu Moldovei – pielărie, cojocărie. „Manifestările artistice și sărbătorile populare tradiționale din tot cursul anului pun în valoare autenticul prin portul popular, cântece și dansuri, obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică, de folclor, de datini și obiceiuri”, mai susține Flutur. El mai amintește că printre formele de turism care se practică în județ trebuie evidențiat turismul religios care există de secole și păstrează trăsăturile pelerinajului, iar numărul impresionant al bisericilor din județul Suceava, cu interesantele fresce interioare și exterioare, a fost păstrat încă din timpurile medievale și ca urmare a unicității și valorii lor artistice, acestea au fost adăugate la Lista UNESCO, dar și ecoturismul, formă de turism în care principala motivație a turistului este observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale legate de natură sau turismul rural și agroturismul. Gheorghe Flutur menționează că unicitatea Parcului Național Călimani, a Parcului Natural Bogdăneasa și a celui dendrologic de la Rădăuți, precum și frumusețea rezervațiilor naturale (Fânețele seculare de la Calafindești – Siret, Rezervația Cheia Lucavei – Câmpulung Moldovenesc, Rezervația „12 Apostoli” – Dorna, Rezervația Tinovul Mare – Dorna etc.) constituie potențial pentru practicarea ecoturismului la nivel local, dar că turismul rural și agroturismul au posibilități mari de dezvoltare, deoarece zonele rurale ale județului dispun, pe lângă un cadru natural pitoresc, nepoluat și cu multiple variante de recreere, și de un valoros potențial cultural și istoric. „Numărul pensiunilor rurale din județul Suceava a crescut în mod considerabil. Zonele deluroase și montane îndeplinesc toate condițiile necesare în sensul dezvoltării acestei forme de turism. O serie de localități precum: Sucevița, Vama, Moldovița, Putna, Ciocănești, Mănăstirea Humorului, Sadova, Lucina, Cacica, Neagra Șarului, Poiana Șarului, Poiana Negri, Dorna Candrenilor, Cârlibaba, Poiana Stampei, Șaru Dornei, Dorna Arini, Brodina, Râșca, Marginea, Argel sunt consacrate în practicarea acestui tip de turism, acestea devenind treptat destinații turistice în sine”, a arătat Flutur. Totodată, el a precizat că Bucovina pune la dispoziție peste 10.000 locuri de cazare (pensiuni, hoteluri, camping), principala atracție turistică fiind mănăstirile pictate, construite la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul celui de-al XVI-lea, parte a patrimoniului UNESCO (Putna, Voroneț, Sucevița, Moldovița etc.) și a menționat faptul că cele mai importante proiecte turistice din Bucovina reunesc anual mii de turiști: „Paștele în Bucovina”, „Hora Bucovinei”, „Pelerin în Bucovina”, „Crăciun în Bucovina”. „Bucovina are nevoie de proiecte cu fonduri europene vizând investiții în infrastructura turistică, în crearea de rute culturale, în dezvoltarea serviciilor sau în valorificarea particularităților gastronomiei regionale. Sunt pensiuni, dar trebuie să existe și pârtii de schi. Pot fi promovate proiecte turistice de sate-muzeu, cum sunt Ciocănești, Bilca sau Mălini. Bucovina poate foarte bine, de asemenea, să pună în valoare multiculturalitatea. Pentru ca lucrurile să se realizeze solid și sănătos în turism, proiectele trebuie să încurajeze și să faciliteze asocieri între cei care activează în branșă în vederea efectuării unor investiții precum parcuri de agrement sau locuri de joacă. Toate aceste proiecte se pot realiza cu finanțarea europeană a polilor de dezvoltare turistică”, declarat Gheorghe Flutur care a conchis că Bucovina poate și trebuie să devină „pol de dezvoltare turistică”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: