În contracurent

Cu un ochi la Ucraina și cu altul la democrația românească

Când îi asculți pe unii prețioși și atotcunoscători analiști vorbind despre Ucraina, mai că-ți vine a crede că acolo nu este decât un conflict interstatal provocat de amestecul fățiș al Rusiei în treburile interne ale unei țări libere și suverane.
 

Or conflictul a apărut pe fondul corupției generalizate și al unui foarte mare deficit de democrație, atât în Ucraina, cât și în Rusia vecină. De demonstrat. Lipsa democrației, cauza relelor Pentru că în Peninsula Crimeea probabil nu s-ar fi întâmplat nimic dacă cetățenii de etnii diferite – regiunea fiind un adevărat mozaic etnic – ar fi fost reprezentați corect în consiliile locale și regionale, iar legile s-ar fi aplicat ca la carte. De aceea, între populația rusofonă și autorități a izbucnit un conflict, nu doar în peninsulă, ci în întregul stat ucrainean. Conflictul a mocnit multă vreme, iar revoluția din Maidan a permis externalizarea sa și ingerința ca arbitru a guvernului moscovit. De ce scriem despre Ucraina când în România am avea destule subiecte arzătoare? Ei bine, scriem deoarece vecinii noștri trăiesc împreună cu o importantă minoritate românească, una sărăcită ca și noi după revoluția portocalie și ale cărei libertăți și drepturi (la autodeterminare, de ex.) au fost încălcate de Stalin urmașii săi. Interesele marilor puteri contează Este evident pentru oricine că Rusia și-a protejat conaționalii. A putut-o face datorită complicității liderilor ucraineni. Iar acest comportament nu e de azi, de ieri. La fel cum este de notorietate că aceste complicități nu aveau absolut nicio legătură cu democrația, dar aveau a face cu libertățile individuale ale rusofonilor susținuți de Moscova. Se mai întâmplă undeva în lume ca marile puteri să-și protejeze interesele în alte state? Evident că s-a mai întâmplat și se întâmplă, iar exemple sunt suficiente: Irak, Libia, Egipt, Serbia, Siria… Firește, ne doare situația Ucrainei și a românilor din Bucovina și sudul Basarabiei, dar ne îngrijorează și situația democrației din România, orice deficit democratic atentând la drumul nostru european și la bunăstarea atât de mult așteptată. Și pentru că se apropie două valuri de alegeri, europarlamentarele pe 25 mai și prezidențialele pe 2 și 16 noiembrie a.c., e bine să le dăm pe față. Și democrația românească suferă Ne referim în primul rând la oamenii valoroși, dar fără resurse, care se află în imposibilitate de a-și depune candidatura și a-și susține campania, de aceea politica a ajuns în România apanajul celor bogați. În plus, campaniile noastre electorale sunt cu mult mai scumpe decât în țări cu tradiție democratică. Și nu numai din cauza deplasărilor pe teren și a panotajelor luxoase și sofisticate, cât a costului ridicat pentru campania TV, pentru gălețile de culoarea partidului umplute cu pungi de făină, zahăr și ulei ori pentru alte „mici atenții nevinovate” acordate virtualilor alegători. Toate au devenit obișnuință, fără ca presa, organele legii să mai intervină cu promptitudine. A doua situație îngrijorătoare este creată de miza joasă a partidelor și a candidaților, căci deocamdată voturile nu se strâng în funcție de programe și idei reformatoare. Concurența pe același culoar se rezolvă adesea prin desfigurarea contracandidaților, iar voturile sunt atrase de stimulente electorale, de încredere, imagine și carismă. Ca la începuturile democrației. Alte vulnerabilități În plus, din pricina exacerbării naționalismelor, a extremismelor, votul în 2014 se va raporta și la situația din Ucraina, și la aceea din Ungaria unde dreapta lui Viktor Orban va intra în rezonanță cu dorințele de autonomie ale maghiarilor din Ardeal. De aceea votul va fi unul emoțional, nu neapărat pentru o corectă reprezentare la Strasbourg și la nivel național, cât mai cu seamă pentru o garanție a drepturilor și a libertăților câștigate cu greu. O altă situație care poate crea dificultăți este aceea a corectitudinii desfășurării propriu-zise a alegerilor: până acum nu a fost scrutin fără acuzații de furt și malversațiuni, confirmate de multe ori de instanțe. A nu se uita că STS, cel responsabil pentru corectitudinea transmiterii datelor, aflat până deunăzi în curtea CSAT, a fost trecut prin aprobare tacită în custodia Ministerului de Interne. Iar motive de suspiciuni vor fi destule. Iată cum starea democrației poate vulnerabiliza siguranța națională.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: