În reviste

 

• În publicația ,,Litere” a Societății Scriitorilor Târgovișteni, 1-2/2014, sub titlul ,,Cu dragoste, căutător prin arhiva Nicolae Labiș”, Florentin Popescu scrie despre prețioasa ediție Nicolae Cârlan a creației lui Nicolae Labiș ,,Opera Magna” (Lidana, Suceava, 2013): ,,Noi, cei care am copilărit recitând «Moartea căprioarei» și ne-am imaginat rătăcind alături de Labiș prin codrii Sucevei, trebuie să-i mulțumim cu asupra de măsură dlui Nicolae Cârlan pentru osârdia cu care a lucrat/lucrează întru perpetuarea frumosului poetic în inimile și sufletele cititorilor de azi și de mâine. /Iar faptul că la finele cărții, despre care am scris aici, reproduce și interviul pe care a avut amabilitatea să mi-l ofere, însoțindu-l de o fotografie în care apărem amândoi, încadrând-o pe sora poetului (imagine eternizată pe peliculă în 2011, la Casa memorială din Mălini), nu-l pot interpreta altfel decât ca pe un frumos sentiment ce ne unește pe toți trei: iubirea pentru opera lui Labiș” • Iată, aceeași ediție semnalată de Marian Barbu în ,,Ateneu”, numărul (534) pe februarie 2014: ,,Pas cu pas, Nicolae Cârlan a cotrobăit arhive – din Suceava, Iași, București -, a desfoliat cu hărnicie gazete și ziare, ediții nenumărate, apărute în timpul vieții poetului, dar și mai multe, în posteritatea acestuia. Cu ochiul neadormit al comparatistului, a pornit de la manuscrise, spre luarea în atenție a variantelor, le-a transcris ori le-a nominalizat, fără a se hazarda în decizii, nu care cumva să dea naștere la poncife sau sugestii netrebuitoare. Pentru intenția nobilă și pentru realizarea tenace a cercetătorului Nicolae Cârlan (vizând o restitutio in integrum a lui Nicolae Labiș), se cuvine nu doar o laudatio, ci și o alăturare a lui lângă marile spirite exegetice ale culturii române. Cartea sa rămâne monumentală, atât prin numărul de pagini, cât și prin zecile de răspunsuri care privesc variante de texte, de formulări intrinseci ale acestora, prin trimiterile științifice ale aparițiilor în reviste, cărți sau manuscrise. Nicolae Cârlan s-a implicat autorizat (și autonom!) în punerea (pe cât posibil, la ora actuală) tuturor celor trebuitoare într-o cercetare de fond a unui scriitor, trăitor în comunism” • În ,,Vatra veche”, 3/2014, la Starea prozei, Gh. C. Patza semnează ,,Torționarul, oamenii muncii și pătrunjeii”, la aceeași rubrică fiind prezent și Decebal Alexandru Seul, cu ,,Vrăjitorul”, numele autorului din Izvoarele Sucevei apărând și în numărul anterior al revistei din Târgu Mureș, grație recenziei ,,Muzica iernii”, pe care i-o face un alt prozator, Ioan Mugurel Sasu, din Vama • De asemenea, Decebal Alexandru Seul a fost publicat și de ,,Constelații diamantine”, numărul din ianuarie 2014, cu ,,Pățania” • Reîntorcându-ne la numărul pe martie 2014 al revistei lui Nicolae Băciuț (laureat la Struga, felicitări!), să menționăm și frumoasa ,,Carte poștală de autor pentru «Vatra veche»” realizată de cunoscuta artistă plastică Suzana Fântânariu-Baia, ca și cele trei reproduceri după lucrările sale din ,,Transpoetikon festival”, organizat la Institutul Cultural Român din Paris Transignum –comisar de expoziție Wanda Mihuleac, însoțite de poemele pe care i le-au inspirat lui Janine Baude, precum și de transpunerile lor în limba română semnate de Viorica Bilek.

Print Friendly, PDF & Email
Etichete:

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: