“Revista română”

 

“REVISTA ROMÂNĂ”, revistă editată de ASTRA – Despărțământul Mihail Kogălniceanu – Iași, revistă a românilor de pretutindeni, cu Areta Moșu, director, și Liviu Papuc, redactor-șef, are în numărul 74 numeroase pagini dedicate literaturii. Înainte însă de a le consemna, să menționăm partea a doua a interviului acordat de arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, lui Stelian Gomboș, cu multe gânduri la care trebuie luat aminte, din care alegem firul luminos al dorinței sincere și curate “de a fi mai recunoscător celor care m-au ales, m-au primit aici și m-au rânduit stareț aici, la Mănăstirea Putna: Maicii Domnului și Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Și să mă străduiesc ca floarea recunoștinței să o reînnoiesc mereu, în fiecare clipă, față de Măria Sa și față de toți înaintașii mei din mănăstirea aceasta, stareți și călugări, cât și față de acești sfinți ctitori care au zidit și ne-au dat această moștenire spirituală și culturală care este Mănăstirea Putna”. Cu tristețe, observăm înmulțirea despărțirilor, a paginilor in memoriam consacrate prof. Gheorghe I. Jernovei, cel care a fost șeful Catedrei de Română la Universitatea Cernăuți, rânduri semnate de Victor V. Grecu; prof. Petru Ursache, cel care a deschis, “prin studiile sale, calea spre domenii de inedite sinteze – etnosofia, etnoestetica, etnoistoria -, dovedind că, în definirea identității unei națiuni, cultura populară, cu ale sale componente de Frumos, Înțelepciune, Adevăr, este nu doar importantă, ci esențială”, scrie Elena Cojocaru; poetului Ion Chiriac “plecat la școala din cer”, cum spune Constantin Mănuță, autor între altele a unui volum “Nopți cu Ștefan cel Mare”. Paginile “Poesis” găzduiesc versuri de Constantin Mănuță, sărbătorit la 65 de ani, “Curcubeul artelor” este locuit de data aceasta de expozițiile colective ale “Identităților ieșene” 2013 și “Simezei artei ieșene”, examinate (și apreciate) de condeiul universitarei Emanuela Ilie, Florin Faifer pune pe hârtie două schițe de portret, unul aparținând fostului nostru coleg de facultate Nicolae Mecu, “om de carte veche și de lecturi moderne”, celălalt Adinei Hulubaș-Ciubotariu, care “și-a propus să elaboreze lucrări care se anunță a fi contribuții în domeniul etnologiei”. În spațiul poeziei tinere, găsim versuri de Marian Hotca, iar la semnalarea aparițiilor editoriale reținem prezentarea de către Vasile Filip a volumului de “Articole, Eseuri” de Vavila Popovici, și de către Titu Mihail a volumului “Tablouri memorabile” de Emanoil Rei, Titu Mihail afirmând că “Emanoil Rei se impune ca un prozator autentic în literatura regională”. La rându-i, prozatorul Titu Mihail are parte de o cronică semnată de Nicolae Busuioc la cartea sa “Victima își iartă călăul”. Dar să încheiem repedea parcurgere a numărului 74 al acestei publicații deosebite care este “Revista română”, cu o clipă mai lungă asupra rândurilor lui Gruia Cojocaru închinate Zilei Limbii Române și conferinței care a marcat-o pe 31 august 2013 la Cernăuți, intitulate grăitor “Fără ziduri în patria limbii române”, din care reproducem câteva fragmente: “Deși popularizată în mass-media întregului spațiu cultural românesc, conferința a adunat doar câteva zeci de persoane. (…) Totuși, sub semnul unor «respirări» – ca un «preludiu» la Limba noastră cea română – inițiate și coordonate de scriitoarea Doina Cernica, disertațiile și prelegerile întru rostire românească au dobândit consistentă concretețe prin oameni adânc ancorați în viața culturală a Bucovinei. /Astfel, de la Mănăstirea Voroneț, Monahia Elena Simionovici, în disertația Fascinația cuvântului rostit în limba română, ne-a introdus senin în universul logosului care alină sau agresează, care construiește ori surpă, cuvinte care rănesc mai profund decât lama de oțel a cuțitului sau cuvinte balsam pentru suflet și trup; cu eleganța sobră a omului care își coboară spre lumea laică învățăturile etern călăuzitoare, reprezentanta obștii Mănăstirii Voroneț, cunoscătoare a mai multor limbi străine, ne-a dezvăluit că, mai ales pentru occidentalul aflat în pelerinaj, nu e mai mare stupefacție decât să-l întâmpini și să-i tălmăcești în limba lui realitatea pe care, aici la noi, o consumă. (Să fie, așadar, și un îndemn discret întru studierea meticuloasă a limbilor străine, ca o garanție a schimbării percepției Europei Apusene despre locuitorii străvechii Dacii?! Nu știu, poate că, în ceea ce ne privește, dacă Școlii românești i s-ar retroceda demnitatea pângărită de diverși decidenți – traseiștii de carton ai ultimelor decenii! – sugestia ar prinde ceva contur…) /La rândul său, o altă reprezentantă a obștii vechii mănăstiri, Monahia Doctor Gabriela Platon, în prelegerea Sfinții Părinți și Înțelepții antici în pictura exterioară a Bisericii Sfintei Mănăstiri Voroneț, uzând cu naturalețe de mijloacele tehnicii moderne a momentului, ne-a introdus – accentuând revelarea tainelor picturii exterioare a Voronețului – în întreaga salbă de mănăstiri care, încă din Epoca Medievală, aureolează în temeiurile sacralității Țara pădurilor de fagi./ Inclus programului conferinței, discursul istoricului literar Ștefan Hostiuc a constituit o veritabilă recenzie a două volume – Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina (1862-2012) la 150 de ani – ale scriitorului Mircea Irimescu din Rădăuți, județul Suceava; la rândul său, autorul a ținut să reliefeze efervescența culturală a Bucovinei ultimului secol și jumătate, stăruind pe ideea că limba română a fost coloana vertebrală a identității în această provincie, cu precădere în cea de nord. /Rând pe rând, jurnaliști redutabili precum Nicolae Șapcă sau Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultură Românească «Mihai Eminescu», dar și cadre didactice cernăuțene au revelat problematica ființării și consolidării limbii române în Nordul Bucovinei, insistând pe necesitatea păstrării școlilor românești din Ucraina”.

Print Friendly, PDF & Email
Etichete:

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: