Festivalul a început cu parada portului popular, desfășurată pe traseul Biblioteca „G.T. Kirileanu” – Primărie, la care au participat grupuri de colindători, urători, ansambluri artistice și formații de datini și obiceiuri din județele Suceava, Iași, Neamț, Botoșani, Bistrița-Năsăud, Maramureș și din R. Moldova. În fața clădirii administrației locale, toți participanții au făcut un popas pentru a prezenta un scurt spectacol. Buciumașii, călăreții și plugul tras de boi au deschis festivalul Prestigioasa manifestare națională a dornenilor, la care județele înconjurătoare și-au trimis reprezentanții să ne încânte și să ne ureze „La mulți ani!”, a fost deschisă de buciumașii de la Gura Humorului, de călăreți și de plugari, de plugul tras de boi, cu nelipsitul brad împodobit cu tot ceea ce este mai lucitor, deoarece Crăciunul și Anul Nou sunt sărbători ale luminii și ale strălucirii. „În tradiția românească și în tradiția veche a lumii calul nu este numai un simbol al fălniciei și al potențialului celui care îl călărește, dar era considerat și un animal solar. Zeii soarelui își duceau pe cer lumina cu ajutorul unor care de aur trase de cai. Boii care trag astăzi plugul românesc în ziua de Anul Nou nu mai sunt considerați animale de povară, ci sunt animale sacre, aducătoare de belșug în această lume. În tradiția foarte veche, în jurul satului se trăgea o brazdă roată împrejur cu plugul cu boi. Aceea a rămas în limbajul nostru de zi cu zi ca brazda străbună. Dincolo de această brazdă, omul nu mai era protejat. Înăuntrul brazdei trase cu plugul în ziua de Anul Nou nu puteau pătrunde duhurile rele și acele influențe care să aducă boli și dezastre” ne-a spus Minorica Dranca, directoarea Muzeului Etnografic din Vatra Dornei. 20 de formații, 4 ore de spectacol Au urmat urăturile copiilor care au reprezentat anul 2013 și anul 2014. Și Moș Crăciun, un personaj atât de iubit de copii, a ajuns în fața primăriei într-o trăsură, spre bucuria celor mici. Dacă organizatorii i-au răsplătit pe urători cu colaci, vin fiert și ceai fierbinte, diplome și trofeul festivalului, din partea spectatorilor trupele au primit aplauze. Prestația participanților a fost apreciată de senatorul Neculai Bereanu, primarul Ilie Boancheș, viceprimarul Nicușor Cojocaru, consilierul județean Ioan Abutnăriței, consilieri locali și alți reprezentanți ai executivului din Vatra Dornei, reprezentanți ai instituțiilor descentralizate și oameni de afaceri, la final alăturându-se și ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului. Au evoluat ansamblurile folclorice „Dorna Dorului” și „Plaiurile Dornelor” din Vatra Dornei, „Poienița” din Poiana Stampei, „Codrulețul” din Vorona, Botoșani, „Cerbul” și ansamblul folcloric de la Miroslovești, județul Iași, colindătorii de la Vișeul de Sus, Maramureș, grupul folcloric „Balada” al Centrului de Creație Populară Bistrița, Grupul de datini din Coșna, Ansamblul din Viișoara, R. Moldova, „Cerbii” de la Berchișești și Costești, județul Iași, „Cerbii” și Ansamblul de datini și obiceiuri de la Ruginoasa, județul Iași, Grupul folcloric „Stânjenelul” din Stroiești, grupurile de colindători din Șaru Dornei și Broșteni, Alaiul de urători din Ostra. Capra și cerbul, cele mai vechi măști care s-au jucat Pentru că majoritatea formațiilor au prezentat jocul caprei, consultantul etnograf al Centrului Cultural Bucovina Minorica Dranca a precizat că „singurele măști rămase în tradiția românească care s-au jucat dintotdeauna iarna sunt capra și cerbul, pentru că ele erau dedicate solstițiului de iarnă, care în calendarul vechi era sărbătorit pe 25 decembrie, exact în ziua în care creștinii sărbătoresc Nașterea lui Iisus Hristos. Atunci solstițiul de iarnă cădea sub zodia capricornului. Așa se justifică prezența caprelor și cerbilor în cadrul obiceiurilor de iarnă. Unele au preluat și duc mai departe și tradiția păstoritului românesc, altele păstrează mai bine acele datini vechi în care capra era considerat animal cosmic, legat de ziua în care soarele începea să prindă putere pe cer” a precizat Minorica Dranca. O sinteză a obiceiurilor din zona de nord a țării Tot de la Minorica Dranca am aflat că „festivalul de anul acesta este o sinteză a tot ceea ce are zona de nord a țării; nu mă refer numai la Bucovina, pentru că avem colindători din toate județele din nordul țării. Mă refer la ceea ce înseamnă miezul simbolic al colindatului pentru români. Să nu uităm că acest cântec ritual, colindul, a dat un verb pe care îl folosim cu toții. A colinda, cu sensul de alerga din loc în loc fără un scop anume, a merge pentru a vedea lumea. Acești colindători prezenți la Vatra Dornei nu sunt numai slujitorii datinii străbune, ei sunt și adevărați ambasadori ai locului din care vin, ai țării din care vin, pentru că mulți dintre ei ne-au reprezentat și o vor face în continuare la festivaluri naționale și internaționale, uimind lumea. Spre cinstea noastră am reușit să conservăm în mod natural, să îmbogățim de-a lungul mileniilor și să trecem prin straturile mai multor religii, confesiuni, naționalități aceste minuni care sunt tradițiile și obiceiurile de Anul Nou”. Organizatorii manifestării au fost Primăria Vatra Dornei, împreună cu Fundația Culturală „Dorna Dorului” și Casa de Cultură „Platon Pardău”.
Comentarii