Cu ing. Mircea Irimescu, invitat special

Momentul de înaltă semnificație națională al Marii Uniri de la 1918 nu a trecut neobservat de bucovinenii (și simpatizanții acestora) ieșeni.

 

Se scurg săptămânile, dar iată că ecourile întâlnirii inițiate de Filiala Iași a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, într-o frumoasă zi de 30 noiembrie, în același primitor și evocator de mari evenimente spațiu al Muzeului Unirii din Iași (nu ne săturăm să repetăm mulțumirile pentru gratitudinea deosebită a Doamnei Director Aurica Ichim), încă se fac simțite în sufletele celor aproape 40 de participanți prezenți la eveniment. Pentru că memorabilă a fost conferința profesorului universitar Ion Agrigoroaiei („95 de ani de la întregirea Moldovei în cadrul României”), în care acesta a dezvoltat aportul diverselor pârghii care au conlucrat la reunirea Basarabiei, Bucovinei și Ardealului sub același stindard, fără a se omite rolul armatei, ca păstrătoare a ordinii în niște provincii răscolite de urmările conflagrației mondiale. Continuarea a fost făcută, la aceleași înalte cote ale rigorii științifice, fără a lipsi doza firească de implicare sufletească, de invitatul special, ing. Mircea Irimescu, de la Rădăuți, președintele și factotumul post-decembrist al Societății, care a completat tabloul evenimențial al epocii prin conferința „Contribuția membrilor Societății… la Unirea din 1918”, cu multe informații cu tentă locală, pe care „istoria mare” nu le poate inventaria așa cum se cuvine. Accentuându-se și asupra faptului că SCLRB a fost singura asociație nedesființată de autorități în perioada Primului Război Mondial, s-a trecut și la prezentarea (de Liviu Papuc) celor două volume cu care Mircea Irimescu a bucurat sufletele bucovinenilor în ultimii doi ani: „Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (1862-2012). La 150 de ani” (Editura Septentrion, Rădăuți, 2012-2013). Un bun prilej pentru rememorare a unor fragmente de istorie bucovineană, începând cu înființarea venerabilei asocieri a intelighenției bucovinene, la 1 mai 1862, sub denumirea de „Reuniunea pentru Leptură în Cernăuți”, la nici un an de la înființarea Astrei, nefiind filială a acesteia din urmă, dar profesând aceleași crezuri privind menținerea prin cultură a populației din provincia ocupată de austrieci. S-a remarcat volumul uriaș de muncă, probitatea științifică, judicioasa compartimentare a vastului material aflat la dispoziție (prin consultarea arhivelor publice și private din țară, a memoriilor depănate de-a lungul timpului de bătrânii noștri ș.a.), dreapta măsură a judecăților de valoare, discreția în interpretare. Întâlnirea a fost amplu agrementată de intervențiile celor din sală, în discuție angrenându-se, cu amintiri din familie sau aspecte mai puțin cunoscute ale unor manifestări publice, nu mai puțin cu propuneri pentru acțiunile de perspectivă: prof. Neculai Șorea, ing. Nicolai Chițan, prof. Mandache Leocov, prof. Cazimir Bohosievici, prof. Tiberiu Brăilean, prof. Ion Berghia, președintele Filialei „Constantin Stere”, din Iași, al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, prof. Vasile Diacon, prof. Ioana Irimia, președinta Societății „Plai românesc”. OLVIAN RADOVICI