„Poeți ai nemuririi noastre” omagiați la Dumbrăveni

A IV-a ediție a Simpozionului literar „Poeți ai nemuririi noastre” – Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Grigore Vieru și Adrian Păunescu – și-a consumat magistral ghemul, sâmbătă, 21 decembrie a.c., la Dumbrăveni, prin grija primarului Ioan Pavăl și a secretarului Mihai Chiriac.

 

Cei doi, aceiași necondiționat iubitori de cultură, au adunat sub cupola generoasei manifestări academicieni de talia unui Mihai Cimpoi, Vasile Bahnaru, Nicolae Dabija, din Basarabia, Vasile Tărâțeanu, din nordul Bucovinei, ori eminescologi redutabili ca bucureșteanul Nicolae Georgescu și câmpulungeanul nostru Ion Filipciuc. Ca să nu mai vorbim de poeți din fibra românismului autentic, gen Ion Cozmei, Viorel Dinescu sau Mihai Vicol. Simpozionul a prilejuit, cum era de așteptat, lansarea celui de-al 4-lea număr al revistei „Poeți ai nemuririi noastre”, editată, ca și până acum, sub egida comunei Dumbrăveni, și care reunește, pe parcursul a 110 pagini, condeie de top ale spațiului literar și nu numai. Printre invitații de onoare s-au numărat primărița din Mahala, nordul Bucovinei, Elena Nandriș, cea care arborează dulce ostentativ, de vreo 7 ani, de când a devenit edil-șef al comunei, un tricolor (ce conține stema comunei, coroana lui Ștefan cel Mare, zimbrul moldav și culoarea verde a Bucovinei) în fața instituției ce o conduce, atrăgându-și, odată cu respectul românilor de pretutindeni, consecința antipatiei autorităților ucrainene. „E un steag care conține culorile roșu, galben și albastru. Galben și albastru sunt culorile Ucrainei, atunci de ce atâta supărare? Bineînțeles, avem arborat, potrivit legii, și steagul Ucrainei, bicolorul albastru-galben, așa că nu văd de ce s-ar supăra cineva. Suntem o comună de români, să zicem că două procente ar fi etnici ucraineni” ne-a declarat primărița din Mahala. O surpriză binevenită a constituit-o prezența câtorva membre ale corului „Fetele din Bucovina” din regiunea Cernăuți (Voloca), care au încântat auditoriul cu colinde românești, ca și a celebrului folkist Vasile Mardare, de la și mai celebrul Cenaclu Flacăra al lui Adrian Păunescu.