Dacă sădești un pom, vei avea mai mult ozon !

La sfârșit de Brumărel, sub un soare generos și blând, elevi din județul Suceava, în număr de 100, printre care și școleri de la Școala Gimnazială Izvoarele Sucevei (10 la număr), și-au dat mâna pentru a desfășura o acțiune de protejare și ecologizare a sitului Găina – Lucina (arie protejată).

 

Situl este situat pe raza comunei Moldova Sulița, între Cheile Lucavei și vârful Lucina, un fel de gurgui, cea mai mare înălțime a Obcinei Mestecăniș (1588 m). Cheile Lucavei, un fel de „poartă” de intrare în sit și în domeniul Hergheliei Lucina, sunt străjuite cu „strășnicie” de Muntele Găina (1455 m) și Muntele Știrbu (1477 m), pe abrupturile cărora, cu puțină bunăvoință, vei mai afla exemplare de Floare de colț (Albumiță sau Floarea Reginei). Activitățile cuprinse în programul Agenției Naționale de Protecție a Mediului au fost diverse. O primă activitate a avut ca obiectiv plantarea de puieți de molid pe un versant abrupt de pe stânga râului Lucava. Materialul săditor a fost pus la dispoziție de Ocolul Silvic Breaza, al cărui personal a asigurat instruirea elevilor și asistența tehnică. Activitatea a fost o reușită și fiecare dintre participanți a înțeles că oxigenul de mâine depinde de ceea ce facem azi. „Cine n-a clădit o casă și n-a sădit un pom acela nu este Om!” spune-o vorbă din bătrâni. Valea Lucavei, îngustă, cu versanți prăpăstioși, urmată de un drum șerpuitor, este mereu tânără, cu un anume farmec. Te îndeamnă să asculți susurul apei și să ai grijă de ea. Să n-o îmbolnăvești! Îmbolnăvind-o, greu vei găsi… medicamente! Urmând firul ei spre amonte, în scurt timp vei pătrunde în domeniul Hergheliei Lucina, domeniu dominat de Vârful Lucina (1588 m), herghelie care a dat calul huțul, o mândrie a oamenilor locului. Un cal sprinten și iute. A urmat activitatea de ecologizare a sitului. Numai că, spre surprinderea participanților, n-am prea avut ce pune în pungi. Se vede că angajații Hergheliei și silvicultorii și-au făcut bine treaba. Altfel spus, este un sit curat. Toată admirația pentru diriguitori! Coloritul pădurii de toamnă cu mesteceni și frunze ruginii în cădere și verdele pădurii de molid dau un peisaj care încântă ochiul. Numai un penel îndrăzneț poate lăsa o urmă a trecerii anotimpului. Pe drum am întâlnit oameni mergând pe jos și călare. Calul este nelipsit în gospodărie. La Herghelie, copiii au avut ocazia să facă și călărie și au fost încântați. Au observat că este un cal blând și molcom, așa cum îi stă bine omului din zonă. În ultima parte a acțiunii, elevii au fost determinați să confecționeze colaje pe seama fotografiilor realizate în sit și a materialelor culese din teren. Imaginația lor a însemnat un fel de explozie. Cele mai reușite au fost premiate. De fapt, toți cei 100 de participanți la acțiune au fost premiați. Și au meritat! „Cine pădurea iubește tot mai tânăr trăiește!”; „Cine taie azi un pom, acela nu este om!”. Cuvinte reținute din gândirea celor de la obârșiile Sucevei…