Apel pentru înființarea regiunii Bucovina

Consiliul Județean Suceava a decis, ieri, în unanimitate, să elaboreze un apel pentru înființarea regiunii Bucovina care să fie apoi dezbătut în toate mediile și zonele județului, adoptat într-o adunare lărgită care să cuprindă cât mai multe categorii, inclusiv toate minoritățile din județ. Dezbaterile privind un apel privind înființarea regiunii administrative Bucovina au pornit de la un proiect de hotărâre inițiat de 15 consilieri județeni PDL, act care nu a primit avizul de legalitate al secretarului județului, Constantin Pașcu, ce a explicat în plen că proiectul nu se încadrează în atribuțiile Consiliului Județean, stabilite de lege și Constituție. El a spus însă că este „un proiect de hotărâre interesant și foarte sensibil”.
 

La rândul său, președintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a arătat că proiectul inițiat de PDL nu poate fi adoptat în forma prezentată și a propus să fie mandatat să lanseze o dezbatere la care, pe lângă administrație și partidele politice, să fie invitați reprezentanții tuturor minorităților din județ, mediul academic, dar și organizații neguvernamentale. „Această adunare, un fel de constituantă realizată de noi, să aibă un punct de vedere rotund, cu tot ce înseamnă județul Suceava, și să îi implicăm pe toți cei care trăim aici. Nu cred că cineva își dorește patentul asupra acestei idei, iar dacă suntem oameni corecți, să ne uităm atent în istorie, în momentul revenirii Bucovinei la România” a spus Nechifor. Președintele CJ Suceava a cerut inițiatorilor să retragă proiectul de hotărâre și să fie de acord să-l mandateze să organizeze aceste dezbateri care să se încheie cu un apel. „Dați-mi mandat să fac această discuție și să avem argumente puternice. E un moment important să explicăm de ce vrem Bucovina. Nu sunt argumente roșii sau portocalii”, a spus Nechifor. Liderul grupului PDL din CJ Suceava, Vasile Ilie, a arătat că proiectul inițiat nu încalcă legislația, dar că CJ Suceava poate avea o opinie privind împărțirea administrativă a țării. “Ne bucurăm că, în sfârșit, vă doriți să faceți o întâlnire. Totuși, dacă nu dădeam semnalul acesta ce se întâmpla? Cerem, cu argumente legale și oportune, înființarea regiunii Bucovina. Dacă veți face demersuri, noi ne vom alătura” a spus Ilie. Consilierul PDL Dan Dascălu a spus, la rândul său, că pentru binele întregii zone este de dorit ca actuala regiune de dezvoltare nord care este mult prea mare, să fie divizată în două regiuni administrative. „La Constanța, unde e urmașul lui Che Guevara primar, s-a putut transforma dintr-o regiune în două. Acolo se poate. La noi nu se poate. Dorim ca în partea de nord-est a țării să fie realizată o regiune mai mică, cu două sau trei județe” a spus Dascălu. În urma dezbaterilor, consilierii PDL au decis să-și retragă proiectul de hotărâre și s-a stabilit, cu unanimitate de voturi, ca reprezentanții tuturor partidelor din CJ să redacteze un apel care apoi să fie supus dezbaterii în toate mediile, urmând să fie adoptat într-o adunare largă. “Vreau ca până joi să avem pe masă un document serios, cu argumente științifice și administrative corecte. Vreau să găsim un compromis elegant și deștept în același timp” a spus Nechifor, adăugând că trebuie făcut front comun pentru conceptul de înființare a regiunii Bucovina. Ulterior, într-o conferință de presă, Cătălin Nechifor a arătat că fiecare componentă a județului va fi consultată și reprezentată în acest demers important. „Acest proces al regionalizării va dura. Cred că e momentul oportun ca Suceava să intre în joc și să-și asume un punct de vedere comun. De asta am dorit unanimitate. Sper ca grupul să lucreze repede” a spus Nechifor. El a subliniat că, în mandatul asumat de Consiliul Județean, pe noul proiect, dezbătut public, va exista un suport puternic și se va putea explica ceea ce se dorește. Nechifor, care este doctorand în dezvoltare regională, a spus că își dorește „un proiect asumat de toți. Când am suportul majorității pot merge mai departe. Nu am spus că nu susțin o regiune cu capitala la Suceava, am lăsat doar lucrurile să se matureze. Simt că e momentul propice de a intra în joc cu acest concept. De astăzi intrăm în joc. În lipsa unui mandat, cum s-a decis azi, nu cred că se puteau face demersuri” a mai declarat Nechifor. PDL Suceava a inițiat un proiect de hotărâre privind adoptarea unui apel privind înființarea regiunii Bucovina în contextul procesului de regionalizare a României. În expunerea de motive, inițiatorii arată că structura regiunilor trebuie să se bazeze pe entități teritoriale a căror funcționalitate s-a cristalizat de-a lungul timpului în conștiința locuitorilor, iar Bucovina și Suceava au vechi tradiții în ceea ce privește organizarea teritorial-administrativă și subliniază că, prin Decretul pentru administrația Bucovinei nr. 3715 din 18 decembrie 1918, Bucovina reprezenta unul dintre cele patru regimuri administrative alături de Transilvania, Basarabia și Vechiul Regat. Președintele PNL Suceava, deputatul Alexandru Băișanu, a declarat, joi, că Delegația Permanentă a PNL Suceava a votat ca în procesul regionalizării să susțină înființarea regiunii administrative Bucovina. Liderul PNL Suceava a spus că, prin Constituția austriacă din 4 martie 1849, Bucovina a fost declarată provincie autonomă a Casei de Austria, cu titlul de Ducat, și era împărțită în două ținuturi, Suceava și Cernăuți. El a subliniat că Bucovina este o provincie istorică care s-a unit cu România în 1918 și trebuie să rămână regiune distinctă în cadrul organizării administrative. Băișanu a menționat că la unirea Bucovinei cu România s-au purtat negocieri între reprezentanții Bucovinei și cei ai României care includeau, printre altele, și păstrarea Bucovinei ca regiune distinctă în cadrul României. “Bucovina e o regiune istorică, și nu una trasată cu pixul la un moment dat”, a spus deputatul liberal. O adunare a foștilor deputați români din Parlamentul de la Viena, a deputaților din Dieta Bucovinei și a primarilor din întreaga provincie s-a întâlnit în 14/27 octombrie 1918 la Cernăuți și s-a declarat constituantă, adoptând o moțiune prin care se pronunța pentru unirea Bucovinei cu celelalte țări românești. Adunarea a hotărât, atunci, și constituirea unui organism reprezentativ, Consiliul Național Român din Bucovina, condus de Iancu Flondor, care avea rol de executiv și avea 14 secretari de stat. Consiliul Național, format din 50 de membri, a fost învestit cu putere legislativă, iar membrii săi erau deputați care purtau discuții în modul obișnuit al unei camere parlamentare. Prima lege cu caracter constituțional a fost adoptată la 12 noiembrie 1918, fiind Legea fundamentală provizorie asupra puterilor Bucovinei, promulgată „în virtutea suveranității naționale”. Printre altele, această lege consacra, pentru membrii guvernului, responsabilitatea ministerială. Consiliul Național Român din Bucovina, care a luat hotărâri în direcția integrării în statul român, a funcționat până în 4 aprilie 1920, când s-a desființat.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: