„Bătălia noastră cea mai importantă va fi aceea de a aduce resurse europene către Suceava”

Interviu cu dl CĂTĂLIN NECHIFOR, președintele Consiliului Județean Suceava
Recunoștința politică există
– Domnule președinte, se împlinește un an de când ați preluat oficial funcția de președinte al Consiliului Județean. La instalarea dv. a venit însuși șeful partidului, actualul prim-ministru Victor Ponta, probabil ca o recunoaștere a neașteptatei dv. victorii asupra fostului președinte, Gheorghe Flutur, considerat favorit incontestabil aici. Aceasta a fost rațiunea?
– Victor Ponta, ca prim-ministru, a fost și în timpul campaniei electorale alături de noi, pentru că Suceava era un teritoriu important într-o ecuație politică națională. Dar trebuie să spun și faptul că relația cu Victor Ponta este una mai specială: colaborez cu Victor Ponta din 2003, am fost în aceeași echipă la structura de tineret, președinte pe județ, vicepreședinte național, și cred că asta spune totul. Spune și pentru trecut și pentru prezent, dar cred că spune și pentru viitor și eu contez foarte mult pe relația cu premierul Victor Ponta, pentru că e un factor de decizie care poate ajuta Suceava într-o manieră categorică.
 

Cătălin Nechifor

– Este foarte adevărat ce spuneți, pentru că prezența lui Victor Ponta la Suceava atunci a fost văzută de mulți ca o garanție a unei viitoare răsplăți din partea PSD pentru Nechifor, pentru Suceava. Înfrângerea lui Gavril Mîrza în alegeri i-a adus lui Gheorghe Flutur recunoștința PDL, care l-a propulsat la vremea respectivă în funcții importante în partid. Ceea ce, la recentul congres al PSD, nu s-a întâmplat cu Nechifor. N-au fost oare situațiile comparabile? – E greu de spus dacă au fost situații comparabile: contextul a fost ușor diferit, votul USL a fost important la locale, dar covârșitor la parlamentare. Iar în ceea ce privește recunoștința politică, ea există: sunt într-o echipă alături de Victor Ponta și foarte mulți colegi, nu trebuia neapărat să obțin o funcție în plan național ca să pot să gestionez lucrurile la Suceava. Ba, mai mult, faptul că am o libertate, nefiind implicat politic la vârf, îmi dă posibilitatea să fiu mai mult la Suceava, lucru care s-a simțit poate în trecut aici, fapt nu prea apreciat. Implicarea într-o funcție de decizie politică presupune și foarte mult timp pierdut. Pe de altă parte, ceea ce este important este că, atunci când e nevoie ca Suceava să fie ajutată, până acum cel puțin nu am nimic de reproșat de la nivel guvernamental, fie că a fost vorba de Termica, de Primăria Vatra Dornei, de centura Sucevei… Întotdeauna am discutat, am cerut ajutorul și l-am primit și lucrul ăsta trebuie să-l recunoaștem ca atare. Suceava a continuat anumite proiecte majore – Am evocat momentul alegerilor, pentru că se încetățenește ușor ideea – și au grijă „prietenii” dv. s-o susțină – că Suceava se află în pierdere de șanse în relația cu guvernul instalat după alegerile din iunie 2012, al cărui prim-ministru nu este nimeni altul decât Victor Ponta. Cum contraziceți o asemenea aserțiune? – Sigur, recunosc și accept libertatea de exprimare din partea tuturor, inclusiv din partea „prietenilor”, însă până acum lucrurile stau în felul următor: Suceava a continuat anumite proiecte majore, chiar dacă unele erau grandomane și mari consumatoare de fonduri. Centura Sucevei este una dintre cele trei centuri care se execută în plan național, foarte multe alte lucrări înghețând, iar experiența este una foarte simplă, foarte logică, pentru că în mandatul anterior s-a mers foarte mult pe principiul „lucrați, lucrați…fără bani”. Și atunci când am preluat mandatul a trebuit să fim în măsură să achităm peste 1000 de miliarde de lei vechi, acele arierate către firme private, care s-au acumulat la autoritățile publice, și lucrul acesta, vă dați seama, a diminuat foarte mult capacitatea de a începe noi proiecte. Însă important este că ceea ce s-a început continuă și, mai mult decât atât, sunt proiecte care debutează acum, la care lucrăm și pentru care sper să avem, sunt sigur că o să avem și suport, și finanțare națională. – Își aduceau ca argumente neprietenii „subțierea” fondurilor de investiții care veneau spre Bucovina la șoseaua de centură a Sucevei – care reintră, totuși, ne asigurați zilele trecute, într-un program normal de derulare a lucrărilor –, la gropile de gunoi, la pârtia de schi de la Câmpulung, gata deja în proporție de 90 la sută, pentru apă, canal, drumuri… – La pârtia de schi de la Câmpulung lucrurile stau în felul următor: până acum s-au investit foarte mulți bani într-o pârtie care costă extrem de mult. Dacă facem puțină istorie, trebuie să spunem că nu s-a procedat într-o manieră logică; acolo, cum se spune în popor, s-a pus carul înaintea boilor. Practic, fără a se ține cont de faptul că partea de teren montan în care urma să fie amplasată pârtia aparține acelui sit natural 2000, care are niște reguli clare și în care nu poți să faci defrișări, nu poți să faci infrastructuri, s-au creat condițiile pentru un anumit blocaj. Pe de altă parte, așa cum spuneam, și valoarea de investiție este foarte mare. În acest moment, din nefericire, la nivelul ministerului nu există foarte multe resurse. Dar, chiar dacă va fi o anume întârziere în implementarea acestui proiect, el va fi finalizat și sunt convins că cei din Câmpulung, dar și turiștii care vin în zona noastră vor avea într-adevăr o pârtie așa cum și-o doresc. Repet: în condițiile în care costă foarte mult și cu banii care s-au investit acolo probabil se putea face mult mai multe lucruri. Pe măsură ce trece timpul șansele de regionalizare scad – În ultima vreme se constată, chiar și de către neprieteni, faptul că guvernul manifestă mai multă așa-zisă bunăvoință față de Bucovina. Dar, iată, guvern care ne mai oferă un „cadou” – regionalizarea. Lăsând la o parte – așa o numesc! – batjocura ca regiunea în care vom fi incluși să se numească Moldova de Nord – care Moldovă? Și unde-s sudul, vestul, estul ei? – ni se pregătește și „cedarea de suveranitate” către Iași, care va fi capitala… Moldovei de Nord (Într-o împărțire a Moldovei încă de pe vremea lui Ștefan, capitala nordului Moldovei era la Suceava. Ca și capitala țării…)! Credeți cu sinceritate în potopul de fonduri europene care se vor abate asupra Bucovinei ca parte a acestei regiuni? – Acum, haideți să ne întoarcem puțin și în istorie. Noi am mai cedat capitala pe vremea lui Lăpușneanu, când s-a mutat de la Suceava la Iași, sigur, din alte rațiuni. Anterior s-au mutat capitalele de la Siret, de la Baia, s-a mutat de la Iași la București capitala noastră și Iașul a pierdut în acel moment o anumită poziție de forță. Însă, dacă ne uităm în istoria mai recentă, și mă refer în special la perioada din 2003 până în prezent, atunci când, în cadrul acestei Regiuni de Dezvoltare Nord-Est, din care Suceava face parte, pe lângă județele Botoșani, Iași, Vaslui, Neamț și Bacău, repartiția acestor fonduri care au fost disponibile pentru zona noastră, fie că au fost fonduri de preaderare, tip PHARE, ISPA, SAPARD, sau fonduri postaderare, mai ales pe Programul Operațional Regional, s-a făcut într-o manieră – să zic – echilibrată. Vă pot spune că Suceava a primit până în acest moment undeva la 20 și ceva la sută din total fonduri. Deci e mai mult decât o șesime în raport cu numărul de județe, iar Iașul, căci aici e bătălia în comparații, a primit undeva la 23 la sută, Iașul având o populație cu circa 100.000 de locuitori mai mult decât Suceava – asta e realitatea –, având și zona metropolitană, zona Iași, capitala Iașului, mult mai dezvoltată, aproape 400.000 de locuitori. În cazul acesta, 20 la sută față de 23 mă face să mă gândesc că în viitor vom putea folosi același algoritm în împărțirea fondurilor, situație care să ne facă pe noi sucevenii să obținem ceea ce e al nostru. Și sunt convins de lucrul acesta, pentru că, oricât de mult ar spune cineva sau chiar dacă ar vrea Iașul sau oricare altă capitală din Moldova de Nord, de Mijloc, de cum se va numi în final, pentru că nu este încă decis lucrul acesta, există în același timp o contraforță pe care o constituim ceilalți cinci față de Iași. Și atunci eu sunt convins că decizia va fi neapărat în unanimitate și una care va ține cont de necesitățile din teritoriu, această împărțire urmând, din punctul meu de vedere, să țină cont de anumite principii, în special legate de populație, de localități, pentru că și Suceava și Iașul au foarte multe localități în componența județeană, dar și alte principii care țin strict de dezvoltare, mai ales de acea idee de a fi rămas în subdezvoltare, pentru că și Suceava are încă foarte multe zone mai puțin dezvoltate, care au nevoie de investiții. – Sigur că da, mai ales că, cel puțin în termenii primari, apare contradicția: adică așezi capitala acolo unde este grosul puterii și ignori în principiu partea pe care ar trebui s-o dezvolți? De ce ar trebui să fie Iașul lider și nu cel căruia vrei să-i asiguri dezvoltare? – Bun, repet, nu este o decizie încă asumată, sunt discuții, nu știu acum dacă vor fi opt regiuni, dacă vor fi nouă, dacă vor fi zece, încă nu știm… – …oricum mie mi se pare foarte bine că discutăm ideea… – E foarte bine, dar din punct de vedere pragmatic eu cred că, pe măsură ce trece timpul, șansele de a face regionalizarea scad. Fac afirmația cu responsabilitate, pentru că deja a trecut foarte mult timp. Vorbim de regionalizare de șase luni, vorbim de Constituție. Iată că e vacanța parlamentară, vor mai fi iarăși în toamnă probleme care se cer și acelea rezolvate, iar regionalizarea, dacă e să o tranșăm prin prisma relației România – Uniunea Europeană, e o chestiune care trebuie rezolvată acum, căci, dacă nu, nu mai are sens, pentru că noi facem această regionalizare în virtutea faptului că după 2014 până în 2020 vor fi anumite fonduri pe profil de dezvoltare regională, la nivel european, care trebuie aduse în țară și cheltuite ca atare. Pe de altă parte, dacă fac din nou recurs la istorie, noi am avut performanțe foarte ridicate în Regiunea de Nord-Est pe absorbție de bani europeni pe acel Program Operațional Regional… – …aveam și nevoie! – Aveam și nevoie, categoric, dar ne-am mișcat foarte bine și asta a fost cheia succesului pe Nord-Est, pentru că a fost cea mai performantă regiune din toate regiunile din România, pentru că ne-am înțeles la nivel de județe – și cu Iașul, și cu Botoșaniul, și cu Vasluiul, Bacăul sau Neamțul și lucrurile s-au tranșat într-o manieră echilibrată, corectă față de toate județele, nefiind până acum nici scandaluri, nici dificultăți, nici supărări foarte mari, toate au fost asumate ca atare și lucrurile au mers mai departe. De ce nu poate fi Bucovina „miez” de regiune – Că întârzierea asta a regionalizării pe care o sesizați devine periculoasă se vede și din pierderea de entuziasm a populației în legătură cu ideea de regionalizare. – De asta vorbesc și deja s-au creat foarte multe teme artificiale, foarte multe subiecte sensibile au fost stimulate. În loc să vorbim despre ceea ce înseamnă funcțiunile unei regiuni, vorbim de șase luni unde va fi capitala, care va fi conturul regiunilor și lucrul acesta nu cred că interesează pe foarte mulți… – Chiar?! De ce? – Pentru că, dacă revenim la ecuația primară, la cea mai simplă ecuație posibilă, dacă mergem deci pe același raționament, dacă va fi capitala la Suceava vor fi supărați cei de la Iași, dacă va fi la Botoșani, vor fi cei din Vaslui supărați. Și atunci, o construcție care din start ar trebui să fie una de creștere de valoare adăugată riscăm să fie dinamitată din interior. – Deși devenită oarecum superfluă, pun totuși întrebarea aceasta: de ce nu poate fi Bucovina „miezul” unei regiuni?! – Păi, dacă vorbim despre Bucovina, ar însemna să cedăm o parte din teritoriu!! Să renunțăm la partea de sud-vest a județului, care nu a făcut parte din Bucovina, asta dacă mergem strict pe principii istorice. Și, la fel cum am discutat de foarte multe ori cu partenerii din Cernăuți, care înseamnă Bucovina de Sus, partea de nord a Bucovinei, noi vom fi într-adevăr o regiune istorică puternică în momentul în care și Ucraina va fi parte integrantă a Uniunii Europene. Dar asta e chestiune de durată, va mai trece ceva timp. O regiune din punct de vedere european trebuie să îndeplinească anumite criterii: și număr de populație, și infrastructură etc., or ca să facem o regiune din ceea ce înseamnă județul Suceava acum este un nonsens. Suntem deja județ… – …am vorbit de Bucovina ca „miez” al unei regiuni, nu ca regiune în sine… – Bun, nu prea avem cu cine s-o constituim, căci dacă facem iarăși recurs la istorie, între Suceava și Botoșani, de exemplu, există anumite disfuncționalități, măcar… – …a funcționat, totuși, cândva o asemenea „comuniune”… – A funcționat, e adevărat, dar știți cum e folclorul: noi despre Botoșani spunem ceva, ei spun despre noi altceva și lucrurile nu se așază în maniera dorită. Plus de asta, atunci când vrei să creezi o regiune, trebuie să-i întrebi și pe ceilalți dacă, într-o asemenea combinație, capitala regiunii să fie Suceava și intrăm într-o altă dezbatere, despre care nu știm cum se va finaliza. Fondul Bisericesc, „Bucovina literară” – O întrebare sensibilă: diluându-se în apele cuprinzătoare ale… Moldovei de Nord, Bucovina se va strădui oare să uite și de îndelungul demers al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților pentru redobândirea Fondului Bisericesc? Căci, nu-i așa?, care Bucovină, care Fond?… – Bun, trebuie să fim de acord că nimeni nu va „fura” Bucovina, ea va rămâne acolo unde o știm cu toții, Bucovina este o parte din viața noastră, cu bune sau cu rele. Dacă ne uităm la perioada habsburgică, ne reamintim că Biserica a avut de suferit foarte mult. Dar vorbim despre mănăstirile din Bucovina, care sunt aici, dar sunt de pe vremea lui Ștefan cel Mare, când știm cu toții că încă nu se „inventase” Bucovina. Deci lucrurile sunt complicate. Însă referitor la situația retrocedării, a dreptului de proprietate asupra Fondului Bisericesc lucrurile se tranșează în justiție. Vă dați seama că noi, ca politicieni care tot timpul am țipat din Opoziție că nu trebui să se intervină în actul de justiție, acum ar fi chiar culmea să încercăm, chiar și verbal, să susținem o cauză care se tranșează de fapt în justiție. – Ați invocat limitările create, impuse de starea de criză prelungită, de lipsa banilor în vistieria țării. Amânarea apariției „Bucovinei literare” are aceeași cauză sau altele? – Nu, are o cauză extrem de simplă: „Bucovina literară”, ca societate literară, nu are, din păcate, rezolvate câteva chestiuni de bucătărie internă, adică nu are bilanț contabil, nu are balanță contabilă. Anul acesta am încercat să o finanțăm prin Legea 350, dar în momentul când au trebuit să vină cu copii după bilanț, am aflat că acestea nu s-au depus de ani buni și lucrul acesta nu este deloc în regulă când vorbim de bani publici. Am vorbit cu responsabilii, nu vreau să fac un subiect din această situație, însă trebuie să se facă ordine în bucătăria internă și, când lucrurile devin clare, vom finanța revista, pentru că e o revistă așteptată, importantă, cu un grad ridicat de cultură, care trebuie finanțată din bani publici. Dar respectând și partea legală și asta nu pot să o fac eu, pentru că nu eu gestionez „Bucovina literară”, ci cei care sunt implicați. – Ați lămurit, cred, o situație care este criticată, fără însă a i se cunoaște resorturile reale. Inventarul izbânzilor – Am pus până acum întrebări oarecum aspre, care însă circulă, într-un județ mereu aspirant la dezvoltare, inclusiv în medii nu neapărat politice. Evident, însă, există destule izbânzi ale acestui an de când ați fost ales președinte al Consiliului Județean, pe care doriți să le reamintiți. Vă rugăm… – Aș pleca în primul rând de la componenta guvernamentală, pentru că, oricât am vrea noi – Suceava sau oricare alt județ – să ne dezvoltăm suntem legați ombilical de prestația guvernamentală, lucrurile fiind de natură să fie discutate de sus în jos, nu invers. Și aș pleca de la faptul că, imediat ce am preluat guvernarea, am reparat partea de pensii și salarii, am reparat partea de ajutoare care sunt date pentru diverse categorii sociale – mame cu copii, persoane cu venituri reduse sau persoane fără venituri. Am mai făcut un lucru extrem de important, pentru că, dacă România continua și în această guvernare pe principiul de a cheltui oricât și oricum, fără a avea finanțare în spate, noi nu eram departe de situația Greciei, ne apropiam încet, încet de un colaps. Faptul că din 2009-2010 suntem sub incidența memorandumului cu Fondul Monetar Internațional a condus la existența unor etape, întâmplarea făcând ca etapele cele mai dificile să le prindem noi la guvernare, pentru că FMI a impus achitarea arieratelor, apoi reducerea deficitelor, iar situația poate fi ținută în frâu în condițiile în care economia se află pe un trend ascendent. Slavă Domului, anul trecut am avut o creștere, nu tocmai mare, dar am fost pe plus, chiar dacă agricultura a avut de suferit din cauza secetei – sperăm ca în acest an, după cum se arată, agricultura să dea roade bune, căci ponderea sa în produsul intern brut va conta enorm de mult. Ne-am închis pe primul trimestru cu o creștere de peste 2 la sută, sunt condiții ca și trimestrul al doilea să-l închidem la fel, cu o creștere semnificativă, și asta s-ar putea să ne facă ca în final, după un an dificil, dar cu anumite rezultate economice, să avem o creștere care să conducă și la venituri suplimentare și, implicit, la cheltuieli asemenea. O veste extrem de bună în plan național și internațional este condiția de deficit excesiv, limitată la 3 la sută din produsul intern brut, aplicată României, în legătură cu care Uniunea Europeană va da o anumită libertate țării noastre, în sensul de a putea depăși valoarea deficitului, ceea ce practic înseamnă că vom avea posibilitatea să împrumutăm mai mult de pe piețele de capital extern, acei bani urmând a fi dirijați către economie, către crearea de locuri de muncă, infrastructură etc., pentru ca evident lucrurile să se miște în felul acesta. Este o veste extraordinară, care, chiar dacă e greu de explicat în termeni mai simpli, își va face efectele. – Să revenim la județ… – Principalele lucruri care s-au mișcat de la preluarea mandatului au fost deblocarea unor programe europene care stagnau de ceva timp. Mă refer și la aeroport, și la gropile de gunoi de la Pojorâta și de la Moara, mă refer și la câteva infrastructuri care sunt în acest moment în lucru – drumurile județene de la Ciprian Porumbescu sau Izvoarele Sucevei, dar și la un plan județean bine ancorat, cu toate că limitat în finanțare, de investiții pe drumuri județene. În acest an, poate după mulți ani, am reușit într-o măsură destul de mare să plombăm cam tot ceea ce înseamnă drumuri județene importante – ne-a ajutat și faptul că anul acesta Paștele s-a sărbătorit mai târziu – și continuăm acest efort de a asigura cale de rulare corespunzătoare pe tot ceea ce înseamnă transporturi județene. În plan social, vreau să remarc aici că la Spitalul Județean s-au făcut în acest mandat forte multe investiții. Anul trecut am inaugurat cinci secții ale Spitalului care s-au finanțat începând cu această guvernare, aceste lucrări continuând, pentru că Suceava are nevoie de un spital de urgență județean modernizat, bine dotat, care să răspundă tuturor solicitărilor celor ce trăiesc în județul Suceava. Tot pe linie medicală, vreau să spun că se continuă investiția la spitalul de la Fălticeni, o investiție la fel de așteptată și foarte importantă. Încercăm să găsim resurse, împreună cu primăriile din Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc și din Vatra Dornei ca și spitalele din aceste localități să aibă acces la finanțare. În același sens, la Direcția de Asistență Socială a Județului sunt câștigate cel puțin două proiecte, unul fiind în așteptare, care înseamnă și aici modernizare, dotare de spații, de zone în care trăiesc acești oameni defavorizați; e vorba de persoane adulte, fără adăpost, de copii fără familie, de persoane cu anumite boli mai deosebite și pentru care încercăm să găsim soluții mai decente de trai. Este vorba, până la urmă, de consecvență – Să ne oprim și la serviciile descentralizate. Există – bănuiesc că mai ales din partea membrilor partidului dumneavoastră, dar și a liberalilor – acuze că v-ați mișcat foarte greu în înlocuirea șefilor pe care i-au pus cei de la PDL. Înțeleg că ați motivat că respectați un principiu, corect, la urma urmei, acela de a păstra acolo unde este cazul oamenii buni și de a-i înlocui doar pe cai care au dezamăgit, au acționat în detrimentul activității respective. Așa este? – Ați răspuns dumneavoastră la întrebare și vă mulțumesc! Repet: noi suntem cei care strigam acum un an doi că se fac schimbări politice, că sunt măturați oamenii din funcții, de la femeia de serviciu la șefi de servicii și până la director și trebuie să tratăm problema în spiritul acelui reproș. Acuma, sigur, noi respectăm acest principiu pe care ni l-am asumat, dar e posibil ca în viitor să vină la putere o altă formațiune politică, care să măture și ea aparatul birocratic. Cred că soluția cea mai simplă ar fi legiferarea, adică stipularea foarte clară în lege a următorului aspect: funcțiile asumate politic sunt cele de directori – prim și adjunct, care, evident, se schimbă o dată cu schimbarea mandatului guvernamental, căci când ai un guvern trebuie să ai și șefi de instituții care să facă politica guvernului. Am acționat astfel chiar dacă am avut câteva supărări, schimbările având loc, așa cum ați spus și dumneavoastră, acolo unde a fost cazul. Mai sunt, cred, doar două cazuri de instituții, una fiind cea a Casei de Pensii, unde eu sunt convins, am și spus de mai multe ori, că managementul este defectuos, și unde, din păcate, nu s-a reușit schimbarea, poate și pentru că lucrurile nu au fost bine înțelese la nivel de minister. Deci, spun răspicat: la Casa Județeană de Pensii sunt dificultăți, sunt lucruri care, din punctul meu de vedere, nu duc la un management profesionist și, drept urmare, voi acționa în continuare, nu politic, ci profesional, pentru a schimba acest management. La ce să ne așteptăm – În sfârșit, chiar dacă o asemenea discuție ar putea continua pe multe alte diferite teme, punem o ultimă întrebare: ce așteptați, la ce să ne așteptăm de la anii următori ai acestui mandat? – Sunt așteptări foarte mari și le știm, pentru că noi am venit, mai ales la nivel de alegeri parlamentare, pe o așteptare uriașă a populației. La locale a fost o dispută electorală destul de contondentă, pe care eu cel puțin am tratat-o într-o manieră corectă, fără a resimți, din păcate, același lucru din partea adversarilor politici. Așadar, așteptările există, sunt foarte mari și cred că s-a observat în acest an de mandat că nu sunt persoana care să vină să spună sucevenilor „voi face”. Mai degrabă spun ce am făcut sau ce facem acum, nu că vom face, pentru că, dacă ne uităm la ultimii ani, erau anunțate multe lucruri – parc eolian de 700 milioane de euro, pe care nu-l vedem nicăieri, autostradă prin Bucovina, care nu-i nicăieri – s-au anunțat deci foarte multe lucruri, creându-se o stare de așteptare în rândul electoratului, al populației. Lecția pe care am învățat-o la alegerile locale de anul trecut este una cât se poate de corectă, pentru că e mai bine să înveți din greșelile altora și din ale tale, atunci când este cazul, să-ți asumi greșelile și s-o recunoști și să încerci să corectezi lucrurile. Deci pentru anul viitor bătălia noastră cea mai importantă va fi aceea de a aduce resurse europene către Suceava. Deja lucrăm la un master-plan care înseamnă etapa a doua pentru partea de alimentare cu apă și canalizare în localitățile urbane nou înființate: Broșteni, Liteni, Cajvana, Frasin și celelalte, pentru că știm foarte bine, și asta am uitat să menționez, dar o fac acuma, în acest moment sunt șase proiecte majore pe aglomerări urbane de refacere a infrastructurilor de apă-canal la Fălticeni, la Vatra Dornei, Suceava împreună cu Salcea, Rădăuți… Etapa a doua de care am vorbit va însemna o abordare către localități mai mici, așa încât în 2020, când Uniunea Europeană impune, să avem un grad de conectare la apă și canalizare pentru toți cei care trăiesc aici. – Vă mulțumesc.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: