PSD Suceava 2020

Pagini de istorie literară

Nicolae Labiș, într-un debut năclăit

– precum puiul în cîlți –
 

Îndeobște, istoria literaturii române se mîndrește cu păgubosul har de a deplasa din spațiul evenimentelor importante repere cronologice precise în cîte o poiană mai înmiresmată, cum se întîmplă cu debutul școlerului cernăuțean M.G. Eminoviciu, împins din ziua de 15/ 27 ianuarie 1866, cînd apare tipărită oda închinată răposatului profesoriu Aron Pumnul în broșura Lăcrămiorele învățăceilor gimnasiaști den Cernăuți, pentru a glosa că poetul M. Eminescu a publicat prima poezie, De-aș avea, în revista „Familia” de la Pesta, în februarie 1966. Din care pricină avem asemenea preferință e greu de lămurit. Tot așa și cu un poet din zilele mijlocului de veac XX, cînd debutul lui „Nicolae Labiș, UTM-ist de la Cenaclul literar din Fălticeni”, e înținat în Almanahul „Iașul Nou”, nr. 8, decembrie 1950, cu poezia Fii dârz și luptă, Nicolae!, fără a se întreba oarecine dacă, într-adevăr, publicația de la Iași vede lumina tiparului și ochii cititorilor în ceasul imprimat în caseta editorială. Cercetătorul Ion Bălu, care alcătuiește o monografie despre viața și opera lui Nicolae Labiș, aprecia momentul debutului: „Cu seriozitate, adolescentul își pregătea debutul și, spre sfîrșitul aceleiași luni [decembrie 1950], realizează o sinteză între poezia văzută ca mijloc de autoexprimare și poezia pusă în slujba revoluției. Rodul acestei fuziuni a fost poema Fii dîrz și luptă, Nicolae!, citită la Consfătuirea tinerilor scriitori de la Iași […citat Vâltori… îmbujorat.”]. Sub voce monografistul adaugă trimiterea: „Lupta poporului”, IV nr. 1058, 12 martie 1951, p. 2. În decembrie 1950, Nicolae Labiș a debutat cu o poezie cu acest titlu în „Iașul nou”, II, nr. 8, decembrie 1950, p. 8-11 […] Textul din „Iașul nou” lasă impresia că redacția a combinat poemele într-o singură piesă. Așa se explică de ce poetul republică, în martie 1951, poezia în forma inițială.” 1 Explicația este facilă, pentru că în fapt lucrurile s-au petrecut ceva mai complicat. Spre sfîrșitul anului 1950, probabil înainte sau imediat după Consfătuirea scriitorilor tineri din Moldova, s-a propus alcătuirea unui almanah literar și la Suceava, după cum apărea unul la Cluj și altul la Iași. Într-o scrisoare către un prieten Costică, din 5 decembrie 1950, Nicolae Labiș dă mai multe amănunte – „Mâine e ziua mea. Tot mâine am teză la limba română. Trebuie să învăț, nu glumă. Mulțumesc pentru urările pe care mi le-ai trimis. […] Acum vreo două săptămâni am fost trimis la Iași, la o consfătuire a scriitorilor din Moldova. […] Am mai fost odată la Câmpulung. Sunt bine primit și așa-i de frumos. La 30 Dec. apare un almanah. O să am și eu ceva publicații (două poezii). Am uitat să-ți spun: din Iași m-am întors plin de cărți. […] – și înțelegem că utemistul din Fălticeni își încerca vîrtos debutul publicistic. Vasile Ghe. Popa, profesorul său de la liceul din Fălticeni, făcea ulterior observații dure la cartea Moartea unui poet, de Gheorghe Tomozei: „La pagina 86 ni se vorbește de debutul lui Labiș. Ar fi debutat în 1950 la ziarul «Zori noi». Dar ziarul nu se chema «Zori noi», ci «Lupta poporului». În acest ziar ce apărea la Suceava (24 km de Fălticeni) a publicat în acel an primele sale poezii: Am încrestat pe-o poartă de stejar și Fii dârz și luptă, Nicolae! Ultima poezie i-a fost publicată și de „Iașul nou”, în nr. 8/1950. Deci anul 1950 este anul debutului sucevean și ieșean. În anul următor va publica prima sa poezie în „Viața românească” la București. Aș dori să se rețină un lucru: atât debutul sucevean și ieșean, cât și debutul bucureștean au avut loc pe când Labiș era elev la Liceul «Nicu Gane» din Fălticeni”.2 Peste întrebarea: unde se va fi rătăcit poezia Am încrestat pe-o poartă de stejar, nepomenită de Mircea Coloșenco, în Nicolae Labiș (1935-1956) Bibliografie, Editura Fundației Culturale Libra, București, 2005, trebuie de observat că Fii dârz și luptă, Nicolae! se tipărește mai întîi în „Iașul Nou”, decembrie 1950, și mai apoi, totuși cu mari diferențe, în „Lupta poporului” de la Suceava, care, în fapt, apărea la… Cîmpulung Moldovenesc. Gheorghe Tomozei, atît de prob în destule amănunte privitoare la viața și opera prietenului său Nicolae Labiș, face mențiunea: „Publicată în «Iașul literar», poezia Fii dîrz și luptă, Nicolae! – care încă nu anunță nimic deosebit – îi aduce lui Labiș invitarea la o primă consfătuire a tinerilor scriitori din Moldova” 3, unde se impun două corecții: una, că revista moldavă se intitula „Iașul nou”, iar nu „literar”, și a doua, că Nicolae Labiș a fost adus la consfătuirea de la Iași, în 10 noiembrie 1950, de poetul Dragoș Vicol și abia în ultima zi, în plenul consfătuirii, tînărul poet de la Fălticeni își citește poezia Fii dârz și luptă, Nicolae!, poezie pe care cei din redacția „Iașul nou” i-o vor tipări în nr. 8, decembrie 1950. Dar cine bagă mîna în foc să jure că almanahul ieșean apare chiar în decembrie 1950? Foarte sigur pe asemenea date, Mircea Coloșenco glosează sec: „1950 decembrie. Debut absolut: Fii dârz și luptă, Nicolae! («Iașul Nou», II, 8), poezie reluată în altă variantă în martie 1951)”4, fără a invoca titulatura publicației cu pricina și nici prin ce diferă varianta… marțiană. Și acest fapt pare a fi important, întrucît abia peste două luni și jumătate redacția suceveană tipărește același „îndemn revoluționar”…, scris parcă de un alt Labiș, cu oarecari tăieturi și retușuri stilistice. Dar cum își permitea redacția suceveană să dea lecții de poetică literaților de la Iași? La 12 ianuarie 1951, Nicolae Labiș înseamnă pe foaia de gardă a unei proaspete achiziții făcute în Fălticeni: „A fost o zi minunată, ziua când, prima dată, am primit bani câștigați de mine trudind penița… Din acești bani am cumpărat cartea de față, N. L.” 5. De unde veneau acești bani cîștigați „trudind penița”, de la Iași ori de la Suceava? Este o întrebare cît se poate de serioasă, pentru că dacă paralele erau trimise de la Iași, atunci debutul tînărului poet trebuie bătut în cuie în „dulcele tîrg al Ieșilor”, iar dacă veneau de la Suceava, debutul utemistului de la Fălticeni trebuie priponit în… Bucovina. (Va urma) ION FILIPCIUC

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: