165 de ani de viață parlamentară în Bucovina

Documentele bucovinene ale anului 1848 țin la loc de cinste activitatea deputaților din acea provincie, pentru susținerea cauzei celei mai numeroase și nemulțumite părți a populației, țărănimea, dar în aceeași măsură și viața precară a multor categorii dintre cetățenii Bucovinei.
 

Astfel, în manifestul țărănimii din Bucovina se arăta că „…deputații în parlamentul de la Viena… au cerut… scăderea prețului sării, deoarece în Moldova este mult mai ieftină, apoi ușurarea pedepsei pentru cei ce trec granița în Moldova și să nu mai trimită coloniști pe imașurile și pământurile din Bucovina, introducerea la sate a cărților de dajdie, apoi să se dea recruți numai pentru un regiment, nu pentru două, ca până acum, să se desființeze robota, dijma, să se fixeze vechile hotare ale pământului în țarină, libertatea pescuitului și vânatului, să fie liber țăranul de a-și lua lemne din pădure și de a folosi imașul, să fie scutite de dări morile și pivele de sumane, să nu fie vânzarea pământului la străini”. Analizând documentele vremii privind situația economică a provinciei Bucovina, se poate demonstra că, pe lângă resursele bogate ale solului și subsolului, țărănimea aducea venituri importante la finanțele imperiului austriac, menținându-și prestigiul în rândul populației. Acest aspect este dovedit mai ales prin faptul că alegerile din iunie 1848 au dus la desemnarea lui Ion Dolenciuc, țăran simplu din Dărmănești, ca deputat, iar candidatul Cristof von Petrovici, stăpân de pământ și doctor în medicină, a căzut, neavând majoritatea. Aceeași a fost situația și în circumscripțiile electorale Gura Humorului și Rădăuți, unde au fost aleși tot deputați țărani. Întreaga activitate a deputatului Sucevei Ion Dolenciuc, ca și a celorlalți colegi țărani din provincie în parlamentul de la Viena, a fost benefică pentru toate categoriile sociale și pentru interesele întregii populației a Bucovinei. Astăzi, „în anii capitalismului luminat” de după 1989, tot din rândul etniei ucrainene au fost aleși alți deputați în Parlamentul României, cetățeni ai comunei Dărmănești. Astfel, primul era inginerul-scriitor de limbă ucraineană, Ștefan Tcaciuc, fiu al satului Dănila, iar al doilea a fost profesor și publicist, Vichentie Nicolaiciuc, originar din satul Mărițeia Mare. Amândoi parlamentari ai epocii contemporane, ei au mulțumit frumos alegătorilor pentru vot, au promis multe și mărunte, dar perioada a trecut, ei au câștigat, iar noi am rămas cu promisiunile date. Au mai trecut și alți parlamentari, tot au promis și au promis și cam așa se macină banii din parlamentul țării de astăzi. Iată, am ajuns la a 165-a aniversare, unde ultimul deputat s-a angajat… Citez din ce a promis: „construirea unei săli de sport în satul Dărmănești, construirea unei grădinițe cu program permanent în satul Măriței, modernizarea căminelor culturale din satele Măriței și Dărmănești, amenajarea unui centru pentru asistență după programul școlar în satele Măriței și Dărmănești etc…” Dar, trecând deja jumătate de an, nu se vede că s-a pornit ceva. Dar vom trăi și vom vedea dacă cei prezenți pot face barem ce au realizat înaintașii lor în Bucovina, în plin an revoluționar 1848. Prof. VICTOR COZARIUC-COSSARIS

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: