Dramaturgul jurnalist și actorul creator de festival, față în față și alături într-un interviu „pentru suceveni”

Matei Vișniec și Constantin Chiriac, despre Teatru cu un uriaș „T”

> Bucovineanul Matei Vișniec, trăind de 25 de ani între Franța și România, crede că „o «axă» bucovineană a Festivalului de Teatru de la Sibiu este posibilă!
Anticipăm evenimente teatrale de excepție ce vor avea loc în curând la Suceava și Rădăuți (despre care vă vom furniza toate detaliile în ediția de mâine a ziarului) cu un interviu luat, în calitate de jurnalist la Radio France Internationale, de dramaturgul Matei Vișniec actorului Constantin Chiriac, directorul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, considerat a fi al treilea ca importanță din Europa. În calitate de invitat special, Constantin Chiriac, imediat după consumarea ediției din acest an a Festivalului de Teatru de la Sibiu, care tocmai se desfășoară în aceste zile, se va afla la Suceava.
 

Matei Vișniec

Constantin Chiriac

Matei Vișniec colaborează de 15 ani cu Festivalul de la Sibiu și, printre altele, ne transmite că a avut astfel ocazia „de a vedea cum întregul oraș s-a transformat datorită acestui eveniment cultural”. Matei Vișniec este de părere că orașul Suceava are toate șansele de a obține, prin teatru, o „vizibilitate” europeană și internațională similară cu cea a Sibiului, împreună cu toată regiunea istorică a Bucovinei, deja existând mai multe strategii conturate în acest sens. „Un vis nu devine realitate decât prin adoptarea unor inițiative și prin tenacitatea curajului. Ca un bucovinean care trăiește de 25 de ani între Franța și România, ca jurnalist la Radio France Internationale, pasiunea pentru regiunea mea natală nu a făcut decât să crească în acest timp. Îmi permit deci să «visez» pentru această minunată regiune care este Bucovina…” mărturisește Matei Vișniec, care este convins că la Suceava se poate construi un festival internațional de teatru, cu ramificații și în alte zone ale județului. Iar fiindcă știe că festivalul sibian are „toată deschiderea” pentru parteneriate de acest tip, Matei Vișniec crede că „o «axă» bucovineană a Festivalului de la Sibiu este posibilă”, astfel încât, anual, „câteva dintre trupele străine care vin la Sibiu să-și poată continua turneul în zona noastră”. Așadar, Matei Vișniec ne-a transmis „pentru suceveni” interviul luat lui Constantin Chiriac, cel care va fi în curând oaspete al Sucevei, interviu difuzat în trei părți la RFI și pe care îl transcriem integral (adaptat pentru tipar și cu intertitluri ce ne aparțin) în cele ce urmează. Subsemnatul este încântat să-l ilustreze cu câteva imagini realizate în anii 2010 și 2011, în calitate de martor al uluitoarei energii artistice (și economice, și sociale) de la Sibiu. Un festival independent, cu drept de autor Matei Vișniec: Aniversarea Festivalului de Teatru de la Sibiu corespunde și cu trecerea a 20 de ani de când România a aderat la Organizația Internațională a Francofoniei. Iată cum se explică deci puternica prezență francofonă anul acesta la Sibiu, unde au fost invitate spectacole importante, create de instituții teatrale cu mare răsunet, precum Théâtre du Soleil, sau Théâtre de l’Europe Odéon. Festivalul de la Sibiu, programat anul acesta între 7 și 16 iunie, a fost prefațat de o conferință de presă găzduită de Institutul Cultural Francez de la București. Pe site-ul festivalului, iubitorii de cultură pot deja descoperi programul detaliat al ediției. L-am incitat pe creatorul acestui festival, actorul Constantin Chiriac, să ne evoce la RFI parcursul său, cu un prim accent pe o dimensiune interesantă a festivalului, totala sa independență. Constantin Chiriac: În primul rând a fost, bănuiesc, una dintre foarte puținele inițiative private care au rezistat de-a lungul timpului. El este un festival independent, care are drept de autor, din cauza asta am reușit să țin piept tuturor încercărilor de imixtiune politică. Au fost zeci și zeci de telefoane, au fost zeci de miniștri care au dorit vizibilitate în cadrul acestui festival. Ei bine, de-a lungul celor 20 de ediții, nu a fost niciodată vreun politician care să urce pe scenă și să reprezinte vreun partid. Niciodată Teatrul Național nu și-a deschis porțile conferințelor politice, pentru că am ținut cu mare, mare atenție și cu eforturi foarte mari această cumpănă dreaptă, în așa fel încât evenimentul cultural să nu aibă de suferit, din tot ceea ce înseamnă bătălie și scindare politică. Festivalul a pornit acum douăzeci de ani ca o inițiativă privată, dorind să găsească un loc de expresie pentru zona de excelență a artelor spectacolului din România. El a plecat ca un festival de teatru, l-am înscris cu drept de autor, nu întâmplător a rămas în continuare titulatura de „festival internațional de teatru”, pentru că așa este trecut cu drept de autor. El a devenit între timp un festival al artelor spectacolului, în care teatrul, dansul, muzica, experimentul și spectacolele de stradă, conferințele, școlile de teatru, cărțile care se tipăresc, atelierele, toate își dau mâna în acest eveniment uriaș. Iată, festivalul a pornit cu 3 țări și 8 spectacole, și am ajuns după douăzeci de ani la 350 de evenimente, din 70 de țări, prezentate în 66 de spații de joc, cu aproximativ 600.000 de spectatori, cam 60.000 de spectatori pe zi. Este un festival care a construit în timp, pentru că grație festivalului Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu a primit titulatura de „Teatru Național”. Grație festivalului s-a născut bursa de spectacole, care este singura bursă de spectacole din România și din Europa Centrală și de Est. Grație festivalului și Teatrului Național s-au construit Școala de Teatru din cadrul Universității „Lucian Blaga”, Școala de Management Cultural din cadrul Universității „Lucian Blaga”, singurele școli din domeniul artelor spectacolului din România care, de la înființare, de acum 14, respectiv 11 ani, n-au produs niciun chomeur, școli care au fost evaluate de Asociația Europeană a Universităților drept școlile cu cel mai înalt grad de încredere din România în această clipă, ținând cont că e o concurență foarte mare în zona școlilor de teatru din România, atât de stat, cât și private. A născut, de asemenea, festivalul, Centrul de Cercetări Avansate în Artele Spectacolului din cadrul Universității, de asemenea s-au născut nenumărate inițiative care țin de domeniul socialului… Vă dau un singur exemplu: „Tineri, cuceriți orașul!” O ediție cu 350 de evenimente, selectate din aproximativ 12.000 de propuneri de spectacole ! M.V.: În Europa există multe festivaluri de teatru și ele s-au multiplicat în ultimii 20 de ani. Cele mai celebre sunt cele de la Avignon, ajuns la cea de-a 67-a ediție, care are loc în iulie, și cel de la Edinburgh, lansat în 1947, programat de obicei în luna august. Față de aceste două mari festivaluri din Europa, cel de la Sibiu, prin puternica sa prezență internațională, tinde să se situeze pe locul al treilea. Anul acesta, programul festivalului propune 350 de evenimente, selectate însă dintr-un număr enorm de propuneri venite din țară dar, mai ales, din străinătate… Nu greșesc dacă spun că trupele străine care trăiesc experiența Sibiului își doresc imediat să revină la acest festival. C.C.: Atunci când vorbim despre 350 de evenimente, vorbim despre aceste evenimente selectate din aproximativ 12.000 de propuneri de spectacole pe care le primim de-a lungul anului și pe care le evaluăm, bineînțeles. Fiindcă întotdeauna programele se fac cu doi, trei, patru, uneori cinci ani înainte, pentru că vorbim de nume uriașe care ajung în festival, precum anul acesta, știu eu?, Ariane Mnouchkine sau Teatrul Odéon de la Paris sau Sacha Waltz, Alain Buffard, sau Declan Donnelan… Sunt nume care, ca să le aduci, trebuie să dezvolți un program coerent pe parcursul unor ani, să găsești formule prin care respectivele companii sau nume să poată să vină și în alte festivaluri partenere, în așa fel încât finanțările necesare unor astfel de proiecte să poată să fie obținute din multiple surse de finanțare. Vorbim, de asemenea, de nume foarte importante care au fost promovate în festival atât pe zona de scriitură dramatică – pentru că avem acea zonă de promovare a noii literaturi dramatice, în care prezentăm spectacolele-lectură, împreună cu Societatea Română de Radio, publicând în același timp respectivele texte într-o antologie în română și franceză și engleză, în limbi de circulație, în așa fel încât acea antologie să devină un instrument de promovare. The Walk of Fame de la Sibiu, cu „7 nume uriașe” …Vorbim de asemenea de parteneriatele strategice pe care le-am dezvoltat de-a lungul timpului cu cele mai importante festivaluri. Atât Festivalul de la Edinburgh, cât și Festivalul de la Avignon, care va avea în premieră absolută în acest an un spectacol pe care îl vom prezenta în festival în cadrul „Cities on stages”, spectacol care va fi prezentat în secțiunea oficială anul viitor la Avignon, de alte structuri foarte importante precum Cehov Festival, precum Festivalul de Toamnă de la Tokyo sau Festivalul de la Hong-Kong sau Festivalul de Teatru al Americilor. Sunt structuri foarte importante care au intrat în parteneriat grație credibilității festivalului și care iată, acum, la ceas aniversar, dezvoltă un program special care se numește Aleea Celebrităților. Este un pandant a ceea ce înseamnă The Walk of Fame de la Hollywood, unde industria filmului își celebrează excelența de la regizori la actori, la scenariști, la operatori ș.a.m.d… care își găsesc locul acolo, pe Aleea Celebrităților cu câte o stea. Anul acesta inaugurăm această alee a celebrităților la Sibiu, în zona artelor spectacolului – vorbesc de teatru, de dans, de circ ș.a.m.d. Șapte nume uriașe vor primi câte o stea pe această alee. Este vorba de Ariane Mnouchkine, de Eugenio Barba, de Sacha Wlatz, de Declan Donnelan, de Silviu Purcărete, de George Banu și de Kanzaburo Nakamura, cel care este cunoscut drept conducătorul celei mai importante școli și celui mai important teatru de kabuki din Japonia. Este un pas pe care l-am făcut în așa fel încât excelența să se poată regăsi la Sibiu și în același timp acel spațiu să devină loc de pelerinaj pentru România, pentru Europa, pentru Lume. Pentru că anul viitor vom adăuga alte nume importante la această zestre mondială a creatorilor în domeniul artelor spectacolului! Într-un an special, un invitat special: Franța, cu 11 companii teatrale M.V.: Constantin Chiriac, anul acesta este special și aveți un invitat special. Este Franța sau teatrul francez. Este o ocazie de a oferi, să spunem, spațiu teatrului francez – care este un teatru interesant, el însuși oferă spațiu teatrului mondial – și, în același timp, o modalitate de a omagia francofonia… C.C.: Am hotărât ca în acest an, pe lângă sezoanele pe care le avem, și avem un număr de sezoane importante – sezon polonez, german, spaniol, japonez, coreean – să oferim un statut special creației franceze. Franța este invitat de onoare, pentru că pe parcursul celor 20 de ani Franța a însemnat un sprijin foarte important. De asemenea, dacă ne uităm în istoria artelor spectacolului în România, în istoria culturii române, Franța are un loc cu totul special. În același timp, nu întâmplător, lucrurile așa s-au născut. Avem nu mai puțin de 11 prezențe. Sunt 11 companii care vin la Sibiu într-o diversitate absolut extraordinară. Când vorbim de Théâtre du Soleil și de Ariane Mnouchkine, care vine cu o prezență complexă – vorbim de 5 spectacole care vor fi prezentate, de tipărirea ultimei cărți care apare simultan, la Paris și la Sibiu, a doamnei Ariane Mnouchkine –, vorbim de decernarea unei stele pentru doamna Ariane Mnouchkine pe Aleea Celebrităților, vorbim de 3 ateliere pe care 3 mari artiști de la Théâtre de Soleil le vor susține, vorbim de Jean-Jacques Lemêtre, unul dintre cei mai mari artiști pe care îi cunoaște omenirea în zona muzicii și în zona creației de instrumente. Este o mare, mare personalitate, care fascinează. Știm bine, a creat câteva mii de instrumente, toate unicat, și la care știe să cânte. În același timp, faptul că școlile de teatru din România și din lume se vor putea întâlni cu acest artist extraordinar, cu creatorul de măști și cu cel mai important actor al companiei, cu ateliere pe parcursul celor 10 zile, este cred eu o întâlnire extraordinară cu excelența în zona artelor spectacolului din Franța. În același timp, faptul că suntem în parteneriat cu Théâtre Odéon de la Paris pe parcursul a 5 ani, faptul că aducem pentru prima dată Théâtre Odéon în România și cu o creație foarte, foarte importantă – vorbim de „Reunificarea celor două Corei”, în regia lui Joël Pommerat, cel care a primit acum 2 ani Premiul Europa pentru regie. În același timp, faptul că reușim să prezentăm un spectacol-lectură al domnului Joël Pommerat în cadrul secțiunii Spectacole-lectură. Faptul că îl aducem pe unul dintre cei mai importanți coregrafi ai Franței, Alain Buffard, care a triumfat acum câteva sezoane în Festivalul de Toamnă de la Paris cu un spectacol extraordinar, „Tout va bien”. De asemenea, faptul că avem în majoritatea spațiilor de joc spectacole importante pornind de la Cisnădioara, unde Richard Demarcy vine cu „Farsa lui jupân Pathelin”, o companie, Théâtre Naïf, care adună artiști din zona francofoniei, de peste tot. Faptul că sunt spectacole de stradă, conferințe – Bernard Faivre D’Arcier vine cu o mărturie despre ce a însemnat și înseamnă Festivalul de la Avignon, cu un film pe care domnia sa îl va prezenta… Alte nume foarte importante, pornind cu George Banu, consultantul nostru, dar în același timp și profesorul Sorbonei și unul dintre personajele cele mai importante ale teatrului mondial în această clipă. Vorbim de asemenea de parteneriate strategice pe care le-am dezvoltat de-a lungul timpului. Structuri care nasc alte structuri și care nasc excelență …În zona educațională dezvoltăm o platformă de doctorate exemplare în zona artelor spectacolului, cu Sorbona, care are în spate o asociere a unsprezece mari universități din zona francofoniei și semnăm acest protocol împreună, în prezența ministrului educației din România aici, la Sibiu… Vedeți, toate aceste lucruri, structuri care nasc alte structuri și care nasc excelență și care adună oameni sub semnul credibilității în clipa în care dăm șansa tinerei generații, cred eu că avem viziune și că suntem niște constructori. În același timp, sunt 20 de ani de când România a intrat în Francofonie, iar festivalul aniversează 20 de ani; este Anul European al Cetățeanului – am construit și un sezon francofon care are deschidere foarte mare. La Sibiu, de asemenea, vine o companie importantă din Corsica; guvernatorul Corsicii va fi prezent la Sibiu. Vor fi spectacole de muzică, de asemenea, de circ, așa cum spuneam, dar mari spectacole de stradă care vor mobila cele 66 de spații de joc cu această excelență, cred eu că este probabil cel mai exemplar program pe care Franța l-a avut vreodată prezentat în afara Franței, nu numai în România, în zona artelor spectacolului, și suntem bucuroși că îl putem face cu ocazia aniversării de 20 de ani. Sibiul este unul dintre cele mai bune exemple din lume, dovedind cum s-a schimbat fundamental o comunitate printr-un dat cultural M.V.: Să vorbim și despre modul în care orașul Sibiu a fost modelat de evoluția acestui festival, ca dovadă că programele culturale pot deveni vectori economici. Despre cum s-a adaptat orașul Sibiu festivalului, cum e evoluat el în ultimii ani, fiindcă mai ales statutul de Capitală Culturală Europeană de acum câțiva ani a schimbat în mare măsură și fața Sibiului… C.C.: E bine, cred, să încep cu un statement. În clipa asta Sibiul este unul dintre cele mai bune exemple, nu numai din România, ci din lume, de felul cum s-a schimbat fundamental o comunitate din toate punctele de vedere – social, educațional, economic, turistic – printr-un dat cultural. Faptul că în această clipă o treime din turiștii care vin din afara țării trec prin Sibiu este în primul rând grație evenimentului cultural. Faptul că de-a lungul timpului festivalul a dezvoltat instituțiile pe care le-am enumerat… Am vorbit de Școala de Teatru, de Școala de Management Cultural, de Bursa de Spectacole, de Centrul de Cercetări… De Teatrul Național “Radu Stanca” din Sibiu care s-a dezvoltat absolut exemplar, teatru care este unul dintre cele mai importante ale lumii în această clipă, în orice caz cel mai important teatru al țării, cu 85 de spectacole în repertoriu, cu zeci de turnee internaționale, cu spectacole care se vând imediat în clipa în care punem pe site programul teatrului… Faptul că de 3 ani de zile Teatrul Național „Radu Stanca”, care joacă în jur de 400 de reprezentații pe an, are toate biletele vândute este un caz unic în lume, nu doar în Europa. Faptul că ai 100% biletele vândute este un lucru fără precedent! Ei bine, de-a lungul timpului festivalul a creat o credibilitate extraordinară, el a fost motorul dezvoltării proiectului „Capitală Culturală Europeană” de la Sibiu din 2007 și care a construit probabil cel mai credibil eveniment din toate care s-au petrecut până acum, din 1985. Pentru că a fost singura „capitală culturală”, din toate cele care au existat, care, după sărbătorire, anul 2007, în anul următor nu a avut niciun procent de cădere. În 2008 am avut mai mulți turiști și mai multe evenimente decât în 2007, chiar dacă nu am mai avut aceeași finanțare din 2007!!! Cultura primește 12% din bugetul municipiului Sibiu …A fost de fapt modelul cel mai înțelept și mai curajos de a construi o platformă sieși suficientă de credibilitate, de creativitate, de dialog al artiștilor care au asigurat această dezvoltare. Pentru 2008 – 2009 – 2010 – 2011 – 2012… Pentru că, în progresie geometrică, în fiecare an am avut o creștere a numărului de turiști și a numărului de evenimente culturale care au asigurat această prosperitate extraordinară a orașului. Faptul că în această clipă Sibiul alocă 12 procente din bugetul orașului în domeniul culturii este un lucru de o viziune extraordinară. Ca membru al Juriului Comisiei Europene pentru Capitale Culturale Europene, în clipa în care pe parcursul celor 3 ani în care am fost membru, am evaluat zeci de orașe și eram fericit să vedem că bugetele orașelor care intrau în competiție erau de 4-5%. Era un lucru extraordinar. Ei bine, așa cum vă spun, Sibiul are în clipa asta 12% din PIB (din bugetul local – n.red.) alocat culturii, iar acest lucru s-a tradus anul trecut într-o creștere a PIB-ului orașului cu 14%. Este un lucru extraordinar și o demonstrație care arată cât de importantă este cultura, evenimentul cultural care este strategic dezvoltat în relație cu turismul, cu educația, cu cercetarea, cu serviciile, cu toate celelalte dimensiuni sociale care concură la bunăstarea unui oraș care are un asemenea patrimoniu și care are a înțeles că întotdeauna patrimoniul este valoros atunci când din trecut privește spre viitor cu o puternică ancorare în prezent. A consemnat L.D. CLEMENT

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: