Regal de autentic și tradiție la Ciocănești

> Timp de două zile, comuna bucovineană a fost, fără false pudori, capitala mondială a ouălor încondeiate
Când ajungi într-un loc unde sufletul îți tresaltă de bucurie – ca să-l parafrazăm pe Creangă, bunul prieten al Eminescului –, la tot ce vezi în jur, la tot ce exprimă oamenii de acolo prin atitudine, grai, obiceiuri, știi cu siguranță că ești acasă. Ești acasă pentru că îi simți de-ai tăi, din familia ta, din casa ta. Un astfel de loc este comuna Ciocănești. Unde, timp de două zile, sâmbătă și duminică, a avut loc un regal de autentic, tradiție și românească bună simțire. Bref: ediția a X-a a Festivalului național al ouălor încondeiate, adică al zecelea an de când, prin osârdia capilor comunității, se organizează un astfel de eveniment.
 

Sub spectrul oarecum formularistic, dar câtuși de puțin neadevărat – „Paștele în Bucovina”, înainte de Lăsata Secului a ortodoxiei, organizatorii, recte CJ Suceava, Centrul Cultural Bucovina, Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Primăria Ciocănești, CL al aceleiași localități și școala gimnazială din comună au oferit oaspeților și membrilor comunității locale un festin cultural. Prezidat discret, dar cu eleganță, de noul primar al localității, Radu Ciocan, autodeclarat continuator al muncii fostului edil-șef, Gheorghe Tomoioagă, autorul celorlalte 9 ediții ale festivalului. Care festival a început printr-o slujbă de sfințire, oficiată de un sobor de preoți ai comunei, și a continuat, firesc, printr-un să-i zicem concurs interjudețean între prichindeii încondeietori de ouă invitați la manifestare. Nu a fost un concurs, pentru că, văzându-i și admirându-i o zi întreagă la muncă, înnobilând cu mânuțele lor coaja ouălor date spre prelucrare de „magiștrii” lor (artiști populari autentici), toți au câștigat. Așa că nu are vreun rost să oferim clasamente, fie ele și oficiale. Vom spune doar că 65 de copii superbi din județul nostru, dar și din Botoșani, Brăila, Brașov și Olt, au făcut o concurență de invidiat profesioniștilor în materie, aceștia din urmă, în număr de 130, din aceleași locații. Nu vom spune – doar pentru a ne băga în seamă și a păstra neapărat și cu sfințenie șabloane fals reportericești de eveniment special – cine pe cine a învățat, de unde își trage fiecare dintre participanți, mare sau mic, măiestria, ce bunic sau bunică știrbi amândoi îi vor fi susurat în ureche și în suflet dragostea și răbdarea pentru închistrit ouă. Scurt pe doi: cine n-a fost acolo, sâmbătă și duminică, român fiind, a pierdut, fie măcar prin faptul că putea să ia acasă o fărâmă din lumina credinței poporului din care se trage: ouă încondeiate cum nu se fac „nicăieri/nicări (cum bine glăsuit-a, la un moment dat, cineva din asistență) în lume”. Festivalul a cuprins și un vernisaj de icoane pe sticlă și lemn ale artiștilor plastici Filon Lucău, Rodica Bucșu și Valentina Petrescu, urmat de un moment cu adevărat unic: cântece religioase interpretate de Corala „Sf. Leontie” din Rădăuți (dirijor Ovidiu Foca). S-au lansat niscaiva și bune cărți: „Folclor păstoresc în Obcinile Bucovinei”, de Florin Lucău, „Calendarul popular bucovinean” și „Zona etnografică Dorna”, de Mihai Camilar, „Chemări de toacă” și „Ghidul iubitorului de folclor”, de Constanța Cristescu, „Amintiri din colț de veac”, de Ioan Bilețchi Albescu (ediție îngrijită de Ioan Filipciuc), „Cioban la stele”, de bunul nostru prieten și coleg Dumitru Brădățan. Momentele folclorice oferite de Pavel Roată, Ana Maria Chiloti, Laura Niculiță și Simona Șcheul au încheiat fabulos seara de sâmbătă, ca și o șezătoare a încondeietorilor, cu participarea lui Pamfil Roată, fiu al Ciocăneștilor. Ziua de duminică a început, creștinește, cu Sfânta Liturghie, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Ciocănești, cu participarea Corului din Bosanci. La Biserica „Nașterea Maicii Domnului” a fost prezent Corul „Academica” din Câmpulung Moldovenesc. Multe și frumoase au fost momentele „regizate” duminică de organizatori, însă cireașa de pe tortul Lăsatei Secului au constituit-o prestațiile extraordinare ale următoarelor persoane, cu ocupația artiști de muzică populară autentică și inima cât o pâine: Nicolae Furdui Iancu și Călin Brăteanu. La final, un gând simplu din inima orchestratorului de anul acesta, urmat de cel puțin alți trei, al unui festival unic în țară, primarul Radu Ciocan: „Mă bucur enorm că am putut să duc la bun sfârșit organizarea unui eveniment care mă onorează!”. P.S. Comuna turistică Ciocănești este declarată comună muzeu prin HCL nr. 39 din 22.12.2004. De ce? „Urmare a caracterului său unitar și unic în țară și în lume, prin motivele naționale tradiționale, sculptate pe fațadele caselor majorității gospodarilor din Ciocănești și Botoș, recunoscută și căutată atât de turiștii români, cât și de cei din străinătate”, după cum se arată pe site-ul oficial al primăriei.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: