Eminescu, omagiat la Vatra Dornei

În ziua de 15 ianuarie, o zi de referință pentru literatura română, elevii clasei a II-a, conduși de înv. Viorica Afloarei, și un grup de elevi din clasa a VI-a A, îndrumați de prof. Ancuța Voivod, de la Școala Gimnazială Nr. 4 din Vatra Dornei, s-au reunit în sala Bibliotecii Municipale „G.T. Kirileanu” pentru a-l omagia pe Mihai Eminescu.
 

Invitate la activitate au fost doamnele bibliotecare Nicoleta Todașcă și Simona Iftimuț, prof. Victoria Ostaficiuc și, nu în ultimul rând, înv. Anica Făcînă, membră a Societății Scriitorilor Bucovineni, care a scris un număr însemnat de cărți pentru copii. În deschiderea activității, înv. Viorica Afloarei le-a proiectat copiilor un material intitulat „Pe urmele lui Eminescu” pe un fond muzical de Doina și Ion Aldea Teodorovici. Apoi, prof. Victoria Ostaficiuc le-a istorisit, cu neîntrecutul său talent de povestitor, cum era copilul Mihai Eminescu. Învățătoarea Anica Făcînă a captat atenția copiilor, ca de fiecare dată, arătându-le materiale inedite despre aspecte importante din viața „Luceafărului poeziei românești”. În continuarea activității, elevii clasei a II-a au prezentat un colaj de versuri din lirica eminesciană, eleva Simina Iuga din clasa a VI-a a recitat poezia „De-aș avea”, iar Valentin Dranca a interpretat „Pe lângă plopii fără soț”. În încheiere, elevii au vizitat expoziția de carte amenajată de dna bibliotecar Nicoleta Todașcă sub genericul „Vreme trece, vreme vine”, precum și expoziția cu desenele lor, desene care au avut ca punct de plecare unele din poeziile lui Eminescu. * * * Zăpezile lui ianuarie, iluminate simbolic de raza geniului eminescian și, în ultimii ani, de satisfacția românilor de a avea o zi specială a culturii naționale, ne cheamă la visare și la reflecție. Dornenii iubitori de literatură și de Eminescu s-au reunit pe 15 ianuarie la Salonul Alb al Casei de Cultură „Platon Pardău”, la manifestarea intitulată „Lumina eternei raze”, organizată de Asociația Culturală „Pro Basarabia și Bucovina” – Filiala „Arboroasa”, Casa de Cultură și Biblioteca municipală „G.T. Kirileanu”. Ca de fiecare dată, organizatorii s-au străduit să aducă în atenția participanților informații ce n-au mai fost prezentate în contexte similare. În deschiderea manifestării, coordonatoarea Casei de Cultură, Violeta Codorean, a vorbit despre modul în care prietenii lui Eminescu îl determinau să se lase fotografiat. Prof. Stela Giosan s-a referit la documentele privitoare la Eminescu și familia sa, aflate în arhiva de la Botoșani: înregistrarea nașterii poetului, la Botoșani, adeverințe autentificate de tribunal privitoare la problemele financiare ale familiei, acte de proprietate, acte din perioada de școlarizare a lui Mihai, acte privind activitatea lui Eminescu din timpul cât a fost bibliotecar, documente legate de bisericuța eminovicilor și alte acareturi etc. Despre modul în care Eminescu este receptat în prezent, reflectat în eminescologia actuală, a vorbit prof. Paraschiva Abutnăriței, președinta filialei „Arboroasa”. Vorbitoarea a prezentat succint și conținutul a două volume, semnate Adrian Dinu Rachieru, „un eminescolog lucid și profund”, și anume „Eminescu după Eminescu” – în care se exprimă necesitatea relecturării operei eminesciene, capabilă de „rebrenduire”, rămânând „într-o epocă fluidă și confuză… o identitate profeică, veghetoare”. Răspunsul la întrebarea ce constituie titlul recentului volum fiind, de fapt, imposibila noastră despărțire de Eminescu. Prof. Margareta Doboș a adus în atenție, cu exemplificări, relația lui Eminescu cu transilvănenii, iar prof. Jenica Romanică, director adj. al Liceului Teoretic „Ion Luca”, s-a referit la publicistica eminesciană. Din vasta activitate de gazetar a lui Eminescu, subsumată căutării adevărului (ca și restul operei), vorbitoarea a ales să prezinte aspecte legate de activitatea școlii românești a vremii (cunoscută de Eminescu din postura de revizor școlar), exprimând respectul pentru cei ce iubeau istoria și școala – un simplu învățător din Dobrovăț, care a scris o „Istorie a românilor” sau personalități precum A.T. Laurian sau Cezar Bolliac. Ing. Tirel Romanică a completat, într-o fericită asociere, că la Dobrovăț se află ultima mănăstire zidită de Ștefan cel Mare. Prof. Gruia Ungurian, de la Școala Gimnazială Nr. 4, și-a mărturisit admirația pentru poetul evocat printr-un eseu intitulat „Despre timp, spațiu și focul creației”, iar elevii pe care-i îndrumă, împreună cu prof. Alina Leonte Dupu, au prezentat un grupaj de versuri, intitulat „La nașterea Poetului”. Elevele Loredana Costea și Dana Stambert de la Liceul Teoretic „Ion Luca”, prof. Dana Corneschi, au ales să prezinte texte mai puțin cunoscute: poezia „E trist ca nimeni să te știe” și un fragment din opiniile lui Mircea Cărtărescu despre Eminescu. Ana Maria Dranca de la Școala Nr. 4 a recitat „Și dacă…”, iar Smaranda Gnaciuc de la Școala Gimnazială Nr. 1, îndrumată de înv. Oana Pintescu, a recitat „O, rămâi…”. Manifestarea s-a încheiat cu vizionarea filmului „Melancolie” realizat la Ipotești, care prezintă spațiul mirific din care s-a alimentat poezia eminesciană, completat cu interpretări celebre de poezie sau proză, aflate în fonoteca Memorialului din satul copilăriei poetului: Mihail Sadoveanu, George Călinescu, Tudor Arghezi, Emil Botta. Pe 15 ianuarie și în fiecare zi, pentru dorneni, Eminescu rămâne un spirit viu, mereu iubit și apreciat.

Print Friendly, PDF & Email
Etichete:

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: