Ne-am servit patria cu credință

Era în toamna anului 1958 când, din toate localitățile rurale ale Depresiunii Rădăuților, se îndreptau spre orașul Rădăuți zeci de copii.
 

Erau cei care, în urma examenului de admitere desfășurat în luna iunie a aceluiași an, reușiseră să fie admiși în clasa a VIII-a a Școlii medii Nr. 2 din Rădăuți. Copii de la țară, timizi, temători parcă în tumultul orașului încă necunoscut lor. Dar temerile noastre s-au spulberat pe loc, chiar după prima lecție, la întâlnirea cu colegii din oraș, care ne-au primit cu brațele deschise, cu dragoste chiar. Acomodarea noastră cu orașul și cu rigorile liceului s-a făcut și cu ajutorul distinșilor noștri profesori, diriginți, iar doamna directoare Vanda Mincu a fost pentru noi o adevărată mamă. Anii de școală au trecut foarte repede și în luna iunie 1962, după susținerea examenului de maturitate, am pornit fiecare pe drumurile vieților noastre, răspândindu-ne în cele patru zări, unii dintre noi la facultăți din celălalt capăt al țării. Dar prieteniile legate de-a lungul celor patru ani de liceu s-au dovedit trainice în vreme. …Anii au trecut. Nu știu care au fost motivele (și nici nu vreau să le știu), dar prima noastră întâlnire s-a produs de-abia la 25 de ani de la absolvirea liceului. Atunci s-au recunoscut cu greu colegii între ei, căci din tinerii de odinioară deveniserăm oameni maturi, cu realizări și necazuri, așa cum ne hărăzise bunul Dumnezeu. Unii vorbiseră numai la telefon sau schimbaseră scrisori, doar puțini dintre noi ne revăzuserăm în acești ani. De la respectiva întâlnire am hotărât să ne întâlnim anual, la o anumită dată, numai cei care vor putea. În fiecare an au venit o parte din colegi, nu numai din apropiere, ci chiar din București, Bacău, Galați, Hunedoara etc. Și, ce este demn de semnalat, în fiecare an se adăuga grupului nostru măcar un coleg cu familia. Pentru că, este bine să știți, unii dintre noi au venit și cu nepoți, chiar cu doi-trei. Anul acesta am sărbătorit jubileul: 50 de ani de la absolvire. Și de această dată au venit la întâlnire colegi din toate colțurile țării, ba chiar și din… Canada. Doar colegii stabiliți în Israel n-au răspuns chemării noastre, deși au fost înștiințați cu 3 luni înainte de eveniment. Sperăm că vor veni la întâlnirile viitoare. Înainte de ora fixată pentru întâlnire au venit aproape toți cei care au dorit, adunarea fiind fixată în fața școlii în care am învățat. Deși nu ne văzuserăm doar de un an, întâlnirea a fost emoționantă. Flori, pupături, îmbrățișări, glume… Așa, ca niște oameni care fac parte din aceeași familie. Unde mai pui că încă doi colegi s-au alăturat, pentru prima dată, grupului nostru. Ei nu se văzuseră cu majoritatea dintre noi de… 50 de ani! Lecția festivă s-a ținut în localul Școlii Gimnaziale „Regina Elisabeta” care, ca în fiecare an, ne-a primit cu ospitalitatea specific bucovineană. Lecția am ținut-o chiar în una din clasele în care am învățat în timpul liceului. Fiecare din participanți a primit o frumoasă mapă multicoloră. Pe prima copertă era reprodusă fotografia școlii în care am învățat, iar cu cifre destul de mari, colorate în roșu, semnificația întâlnirii: 50. În interiorul ei, pe coperta a două, erau reproduse fotografii de-ale colegilor noștri din timpul liceului. În mapă, fiecare a găsit invitația la jubileu, cataloagele celor trei clase, precum și un plic special tipărit pentru acest eveniment, care a fost lansat în aceeași zi la Oficiul poștal nr. 1 din Rădăuți. Dacă nu se știe, vă pot spune că din generația noastră toți au studii superioare, devenind profesori, economiști, inginerii de diferite specializări, cercetători, ofițeri, medici etc. Unii dintre noi au ocupat și funcții de răspundere pe plan local, în județ și chiar la nivelul țării. Deci oameni de bază în viața socială, economică și științifică. Doamna profesoară Petruța Bejan a făcut oficiile de dirigintă. Ne-a recunoscut pe toți, pentru că organizasem întâlniri anuale la care participase și domnia sa. Ne-a reamintit aproape pentru fiecare câte una din întâmplările din timpul liceului, poate pe care noi le uitasem. A făcut apoi un excurs prin literatura română, disciplina pe care ne-a predat-o în timpul liceului, punctând cu multe, multe versuri. Întreaga lecție a fost o desfătare și n-au fost puțini cei care au fost emoționați până la lacrimi. La Biserica „Sf. Nicolae” a Mănăstirii Bogdana a fost oficiată o slujbă de pomenire a profesorilor și a colegilor noștri care au trecut între timp la cele veșnice. A fost un pios omagiu pe care l-am adus celor care ne-au pregătit pentru viață și colegilor cu care am împărțit bune și rele pe durata celor patru ani de liceu, iar cu unii și de internat. Nu știm de ce, dar pe măsura trecerii timpului, paradoxal, le simțim mai mult lipsa celor trecuți la cele veșnice, sentiment mărturisit de toți colegii noștri. Deși cunoaștem orașul ca-n palmă, în program am avut și vizitarea acestuia. Catedrala, parcurile, grădina de tir, strada Ștefan cel Mare, pe toate le-am străbătut la pas, ici-colo oprindu-ne pentru a mai face câte o fotografie pentru albumul personal. Câte amintiri duioase nu ne-a răscolit în suflete această plimbare, mai ales despre prima iubire a fiecăruia dintre noi!… Cum este și normal, întâlnirea s-a finalizat la un restaurant din municipiu. Iar noi, ca buni bucovineni ce suntem, deși unii dintre noi au trăit zeci de ani departe de aceste plaiuri, am avut în meniu numai bucate tradiționale bucovinene. Acestea au fost stropite cu ceva palincă și vinuri de calitate. Doar suntem oameni importanți. Despărțirea a fost tot cu lacrimi, deși ne-am jurat să ne întâlnim și la anul. Avea dreptate o colegă de-a noastră care a spus că nu știm câți vom mai fi… Tocmai de aceea, în cele câteva ore în care am fost împreună ne-am simțit foarte bine și ne-am distrat de minune. Dar, ce este mai important, fiecare dintre noi are mulțumirea datoriei împlinite, mai ales că pe unde am muncit am avut realizări foarte bune, unii chiar remarcabile. Ce bine te simți când ai acest sentiment! A consemnat cu satisfacție prof. GH. DOLINSKI

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI