Gospodinele de la Coșna și-au dovedit talentele în prepararea fructelor de pădure

La „Festivalul fructelor de pădure” ce a avut loc în weekend la Coșna, cele mai apreciate standuri au fost și anul acesta cele ale doamnelor Mariana Țăran, Constanța Chelsoi, Lucica Cristea, Georgeta Zancu, Cristina Mustea Areta Candrea, Ofelia Arvinte și Genoveva Ursu.
 

Aceste gospodine au expus și au oferit spre vânzare fructe de pădure sub diverse forme, de la siropuri și nectaruri din fructe de pădure la gemuri, dulcețuri, șerbeturi, ceaiuri, medicamente din fructe de pădure și cosmetice naturale, oțet din trandafiri sau băuturi cum ar fi afinată, frăgată, murată sau pălincă cu afine (mult „mai naturală”, după spusele gospodinelor și ale consumatorilor). Pe lângă bunătățile aduse, Constanța Chelsoi a avut și un mod de prezentare mai deosebit. Este bucătăreasă și are îndemânare „în a aranja pe farfurie”. „Am pregătit savarine cu fructe de pădure, foitaj cu fructe de pădure, fursecuri cu fructe de pădure, pandișpan cu fructe de pădure. Anul trecut am avut tiramisu cu fructe de pădure, anul acesta piesele de rezistență sunt savarinele și coșulețele cu fructe de pădure. Toate aceste dulciuri au fost făcute în două zile, am renunțat la torturi pentru că este foarte cald”, ne-a spus Constanța Chelsoi. De la ea am mai aflat că, pentru extrasezon, chiar dacă încercăm să conservăm fructele de pădure fie prin congelare fie prin alcoolizare, ele își pierd din proprietăți și din gust. „Pe timpul iernii și primăvara folosesc fructe de pădure pentru prăjituri numai din dulceață”, ne a precizat ea. Cristea Lucica „a adus pădurea pe masă”, oferind siropuri din muguri de brad, muguri de pin, salcâm, soc, mure, zmeură, afine. Prepară și creme din gălbenele, care, ne spune, sunt foarte bune pentru lovituri, zgârieturi. Anul acesta noutatea propusă de ea a fost siropul din conuri de brad. „Valorific conurile culese din pădure. Le spăl, le pun la fiert, 3 kg de conuri de brad în 5 litri de apă, timp de o oră, apoi le las 24 de ore, după care le strecor. Se amestecă 1 litru de sirop obținut în urma stoarcerii cu 1 kg de zahăr, se lasă 48 de ore, după care se fierbe și se dă la rece. Siropul din conuri are alt gust față de cel din muguri de brad, este foarte bun în tratarea bronșitelor. Este o rețetă foarte veche, o folosesc bătrânii pentru tratarea afecțiunilor pulmonare și am decis în acest an să o scot pe piață la acest festival. Conurile trebuie să fie roșii, chiar la început, când apar”, ne-a spus Cristea Lucica. La unul din standuri, Cristina Mustea și fiica sa Diana s-au axat în acest an pe produse din merișoare. Dulceața de merișoare și siropul de merișoare, merișoarele în stare crudă sau sub formă de ceaiuri sunt foarte căutate în medicina naturistă. Merișorul este unul dintre cele mai bune diuretice, având totodată acțiune antibiotică în infecții urinare repetate, în răceli și în cistite, ne asigură dna Cristina, care ne a mai precizat că „produsele sunt ecologice, nu au conservanți sau produse chimice, totul este produs de natură, zahărul fiind singurul adaos din comerț”. Diana Mustea a cules în perioada verii mure, afine, merișoare, ajută la ambalarea în sticle și borcane, dar se gândește și la promovarea produselor. Folosește rețeaua de socializare Facebook pentru a vinde produsele făcute în gospodăria proprie. Până în prezent a pus fotografiile realizate în urma participării la diferite târguri și expoziții și speră să aibă succes. Deși are puțin peste 19 ani, Mădălina Iuga este deja un maestru al patiseriei cu fructe de pădure. Piesa de rezistență din acest an a fost tortul de mure. „Un tort cu cremă de vanilie și mure, la care am muncit mult. Am valorificat fructele de sezon. Nu puteam să vin cu altfel de produse. Chiar dacă rețeta nu e complicată, realizarea unui astfel de tort durează cam 4 ore, ținând cont că e făcut cu blaturi de casă. Am folosit crema de vanilie pentru că se completează cu murele în ce privește gustul. Murele și celelalte fructe de pădure nu le cumpăr, le culeg cu mâna mea, dar celelalte ingrediente necesare pentru prăjituri trebuie să fie de calitate. Modul de prezentare trebuie să fie spectaculos. Având o cantitate mai mare de fructe, am de unde să aleg forma finală. Sunt puțin cam pretențioasă în ceea ce privește aspectul. Intenționez să fac o carieră în domeniu, pentru că îmi place ceea ce fac, chiar dacă pregătirea prăjiturilor tradiționale nu mai este pe placul tinerelor din ziua de astăzi. Am o oarecare înclinație spre artă, spre ceea ce înseamnă frumos și de aceea trebuie să avem pretenții. În aceeași măsură contează și gustul și aspectul”, ne-a declarat Mădălina. Și prăjiturile prezentate au fost, toate, realizate după rețete proprii. Le-a făcut, le-a testat mai întâi pe familie și prieteni și, ținând cont de sugestiile lor, le-a îmbogățit și le-a adus la o formă estetică și la un gust care să o reprezinte. Mădălina i-a făcut mamei o listă cu achizițiile necesare pentru a se lansa serios în această industrie de fabricare a dulciurilor din fructe de pădure. Tânăra dorește să urmeze și studii în domeniu. A absolvit Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava și s-a înscris la Facultatea de Inginerie Alimentară. Cel mai bine s-a vândut dulceața de afine De la gospodinele prezente la festival am aflat că acum, în pădurile Bucovinei, nu se mai găsesc decât mure, zmeura fiind deja trecută, iar fragii au fost foarte puțini, din cauza secetei. Tot ele ne-au precizat că, pentru a obține dulcețuri și siropuri de calitate, fructele de pădure trebuie culese exact în perioada când sunt la maturitate, nu se pot culege nici când sunt crude, dar nici când sunt trecute, pentru că sunt zbârcite și nu mai au consistență. Anul acesta, cel mai bine s-au vândut dulceața de afine, siropul de brad și produsele cosmetice pe bază de gălbenele și cătină. În cadrul festivalului, prețurile au fost negociabile, dulceața din coacăze a costat 10 lei borcanul, cea din afine și din zmeură – 12 lei, siropul la sticluță de 330 de mililitri – 10 lei. Și fructele în formă naturală, nepreparate, s-au vândut foarte bine, în special afinele și murele. Ele sunt considerate a fi foarte bune pentru sănătate și, așadar, sunt foarte căutate. Afinele sunt considerate leac bun pentru cei cu probleme de vedere, diabet zaharat sau afecțiuni ale vaselor limfatice și inflamații ale tractului digestiv. Zmeura și merișorul sunt bune pentru afecțiunile renale, frunzele de zmeură fiind utilizate și pentru tratarea iritațiilor și a rănilor pielii. Murul are proprietăți antiseptice, antifungice și tonice, fiind un foarte bun antibacterian, ceaiul fiind prescris în combaterea răcelilor, gripei și tusei. La mare căutare a fost și oțetul de trandafir, fiind un foarte bun revigorant; e folosit și pentru îngrijirea zilnică a corpului. Siropul din păntinele e folosit ca stimulent digestiv, în combaterea obezității și în digestia leneșă, iar cel de păpădie e utilizat, după spusele gospodinelor din Coșna, pentru gastrite, dischinezii biliare, reumatism, insuficiență renală cronică, varice… „Aici totul este original” La festival au fost vizitatori și degustători din toate zonele țării, Primăria făcând publicitate în hotelurile din Vatra Dornei și asigurând transportul gratuit de la Vatra Dornei la Coșna și înapoi. Primarul Gavril Pardău dorește să colaboreze cu structurile turistice din Vatra Dornei pentru ca cei veniți la tratament în cunoscuta stațiune să ajungă și la Coșna. Venită din București la tratament la Vatra Dornei, Aurelia Locusteanu ne-a spus că a fost mirată de ceea ce a găsit la Coșna. „M-am înscris pe o listă la hotel și am rămas surprinsă să văd că o mașină trimisă de Primăria Coșna ne-a adus gratuit în acest loc mirific, înconjurat de pădure, cu dulcețuri, cu siropuri, cu tot ce se poate mai bun prepara din ceea ce oferă pădurile. Am rămas uimită de tradițiile originale, este o zonă unde nu s-a poluat nimic în portul popular și în tradiții, oamenii sunt mult mai blânzi și mai liniștiți ca noi toți. Sunt gospodari. Am vrut să venim aici, pentru că vizitezi Vatra Dornei o zi, două, dar la un moment dat nu mai ai ce să vezi. Niciodată nu am mai fost la un festival original, ci doar la târgurile bio și cu produse tradiționale din București. Aici totul este original, mi-au plăcut oamenii, costumele, dansurile, totul este nepoluat. Am cumpărat niște siropuri, sincer sirop din trifoi nu am mai văzut până acum, produse din merișoare, din mure. Munca oamenilor, să aduni fructele din pădure, să le prepari, nu e ușor, așa că prețurile reflectă munca. E ușor să vinzi un borcan, dar e greu să aduni aceste fructe, să le speli, să le fierbi ș.a.m.d. Noi, cei din București, nu am face așa ceva, nici nu ne-am pricepe. Am gustat poale-n brâu, care sunt superbe, am gustat tarta cu mure și am rămas surprinsă de ce prăjituri se pot realiza în Bucovina”, ne-a spus Aurelia Locusteanu. Ar fi utilă o asociere a gospodinelor Atât gospodinele care s-au prezentat cu produse la festival, cât și cumpărătorii au spus, și în acest an, că este necesară promovarea produselor dar mai ales înființarea unui punct de desfacere a acestora în comuna Coșna. „Pentru desfacerea dulcețurilor, sucurilor și compoturilor preparate în gospodărie este necesară înființarea unei asociații. În primul rând am avea un loc din care turistul venit în zona Dornelor ar avea de unde să-și cumpere aceste produse, pentru că acum, chiar dacă cineva știe că la Coșna se face dulceață și suc din fructe de pădure, el trebuie să bată din poartă în poartă să vadă cine vinde. Apoi, o asociere ne-ar ajuta să omologăm aceste dulcețuri și să le promovăm peste hotare. Dezavantajul ar fi că o astfel de asociere ar presupune ca o perioadă a anului să ne ținem numai de preparat aceste produse, să avem timp liber mai mult. Numai că o parte din gospodinele care se ocupă de așa ceva mai lucrează și nu își pot lua concediu exact în perioadele de recoltare a fructelor de pădure”, ne-a declarat una dintre participantele la târg. Primarul Gavril Pardău a informat că vrea să înființeze o asociație a gospodinelor care prelucrează fructele de pădure, prin care să promoveze produsele în țară și peste hotare. „La o ediție viitoare se va organiza și un atelier de preparare a dulcețurilor și siropurilor, pentru ca cei care vin la Coșna să se convingă că totul este făcut de mâna gospodinelor. Pe viitor, în prima zi a festivalului, sâmbăta, se vor organiza astfel de ateliere în care turiștii vor veni și vor lucra alături de gospodinele din comună la preparatul dulcețurilor. Pentru cei care doresc se organizează și acum, în perioada de recoltare a fructelor, demonstrații de preparare a fructelor de pădure la domiciliul gospodinelor. Vrem ca aceste ateliere să devină un punct de atracție pentru turiștii care aleg ca destinație de vacanță Coșna pe tot parcursul verii. Fructele de pădure încep să apară la începutul verii, primele fiind fragii. Vrem ca turiștii să fie invitați la culesul fructelor de pădure, apoi să parcurgă tot procedeul de fabricare a dulceței sau siropului și, la urmă, să plece acasă cu rezultatul muncii, cu sticla de sirop sau borcănelele de dulceață. Este o modalitate de a aduce turiști la Coșna” consideră primarul Gavril Pardău.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: