În premieră la Suceava

O expoziție dedicată în mod special armenilor

Cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la ridicarea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” – Hagigadar, Muzeul Bucovinei, în colaborare cu Serviciul Județean Suceava al Arhivelor Naționale au deschis ieri, la prânz, la Muzeul de Istorie Suceava, o expoziție dedicată istoriei comunității armene de la noi.
 

Expoziția „Armenii din Suceava, o istorie de peste șase secole de istorie” a adus în fața publicului numeroase documente deținute de Arhivele Naționale Suceava și de Muzeul Bucovinei, din viața și activitatea comunității armene. „Este pentru prima dată când la Muzeul de Istorie din Suceava se organizează o expoziție dedicată în mod special armenilor, de altfel o comunitate care merită o astfel de omagiere. Istoria ei este strâns legată de cea a întemeierii Moldovei și a istoriei orașului Suceava”, a declarat dr. Monica Dejan, șeful Secției de Arheologie din cadrul Muzeului Bucovinei. Ea a arătat că, la Suceava, comunitatea armeană a avut un loc foarte bine determinat de cele trei biserici de rit armean – „Sf. Auxentie” din Zamca, “Sf. Cruce” și “Sf. Simion” din centru –, menționând că în documentele medievale este pomenită “ulița cea mare armenească” (str. Armenească de azi). În ceea ce privește documentele expuse ieri la Muzeul de Istorie, Monica Dejan a apreciat că actele despre comunitatea armeană ne arată ceea ce descoperirile arheologice nu ne spun, dar și relațiile mai puțin fructuoase cu comunitatea românească. Arheologul le-a vorbit celor prezenți la eveniment și despre însemnătatea zilei de 18 august 1388, când a avut loc prima mențiune documentară a orașului Suceava, sursa fiind mai puțin cunoscută. “Într-un act emis de catolicosul armenilor, Theodoros II, armenii din Suceava (Ciciov) și Siret (Sirat) au fost supuși jurisdicției scaunului episcopal de la Lvov. Totuși, existența armenilor în Moldova este mult mai timpurie, chiar înainte de formarea statului. Marele cercetător al istoriei armenilor care a fost H. Dj. Siruni considera că ocuparea și jefuirea orașului Ani în anul 1064 de către perși a provocat una dintre emigrările masive ale populației armene spre Crimeea, iar de aici în Polonia și Moldova”, a arătat Monica Dejan. Reamintim că celebrarea comunității armenești din Suceava continuă astăzi cu vernisarea unei alte expoziții, intitulată „Comunitatea armenească din Bucovina în imagini și documente”, organizată la sediul Filialei Suceava a Uniunii Armenilor din România, situat în curtea Bisericii ”Sf. Cruce” (str. Vasile Alecsandri nr. 3).

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: