Expoziție la Muzeul de Istorie

Istoria comunității armenilor din Suceava

> Manifestarea celebrează o jumătate de mileniu trecut de la înălțarea Bisericii Hagigadar, biserica în jurul căreia mulți suceveni s-au rugat în genunchi pentru îndeplinirea dorințelor
 

La Muzeul de Istorie Suceava, din cadrul Muzeului Bucovinei, vineri, 10 august, ora 13, se va deschide o expoziție dedicată istoriei armenilor din Suceava. Manifestarea punctează cei 500 de ani ce se împlinesc anul acesta de la construirea Bisericii “Adormirea Maicii Domnului” – Hagigadar, loc de pelerinaj al armenilor de pretutindeni. În colaborare cu Arhivele Naționale și Muzeul Bucovinei, aflăm că vor fi expuse numeroase documente ce aduc mărturii ale evoluției comunității armene în orașul Suceava, precum și relațiile membrilor săi cu populația românească. “Deși data de 18 august 1388 este bine cunoscută ca fiind prima mențiune documentară a orașului Suceava, sursa este mai puțin știută. Într-un act emis de catolicosul armenilor, Theodoros II, armenii din Suceava (Ciciov) și Siret (Sirat) sunt supuși jurisdicției scaunului episcopal de la Lvov. Una din dovezile prezenței timpurii a armenilor în Moldova și, implicit, la Suceava, este tocmai documentul pomenit mai sus, care dovedește existența unei comunități care avea preoții ei și probabil o biserică”, au transmis reprezentanții Muzeului Bucovinei informații despre prima mărturie istorică a existenței armenilor în orașul Suceava. Mănăstirea Hagigadar – „Mănăstirea Dorințelor” Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – Hagigadar a fost înălțată în perioada 1512 – 1513, în timpul domniei lui Bogdan cel Orb, de un negustor armean de vite, Drăgan Donavachian. A fost într-o primă fază un locaș compus doar din naos și altar, pentru ca abia în a doua jumătate a secolului al XVII-lea să fie construite, despărțite de un zid, pronaosul și o turlă octogonală. Biserica Hagigadar a căpătat imaginea de astăzi în a doua jumătate a secolului XIX, când s-a dărâmat zidul dintre naos și pronaos, tot atunci înălțându-se și două pridvoare, din care s-a păstrat doar cel de pe latura sudică. Cea mai mare sărbătoare a locașului este hramul bisericii (Adormirea Maicii Domnului), care se sărbătorește întotdeauna în duminica ce precede ziua de 15 august. Mănăstirea Hagigadar de astăzi este cunoscută și drept „Mănăstirea Dorințelor”, iar mulți sunt sucevenii, indiferent de orientarea lor religioasă, care au apelat la ajutor divin făcând în genunchi ritualul armean. Se spune că dacă sunt îndeplinite de credincioși toate aceste ritualuri, inclusiv păstrarea tăcerii, dorințele lor vor fi îndeplinite. Conform tradiției străvechi, credincioșii care se roagă pentru împlinirea dorințelor încep printr-un moment de reculegere, când fac o cruce până la pământ. Așezați apoi în genunchi cu ochii închiși, cu frunțile la pământ, ei urcă în tăcere dealul spre biserică, cu câteva opriri pentru câte o rugă. În aceeași poziție, ei intră pe poarta bisericii și continuă să meargă în genunchi de trei ori în jurul bisericii, rugându-se la toate cele patru colțuri ale acesteia.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: