De fapt era una din acțiunile mari prilejuită de sărbătorirea celor 150 de ani de la înființarea Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. Porneam în vizită la sora noastră mai mică, Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți. Primul popas l-am făcut la cimitirul central din Cernăuți. Acolo eram așteptați de mulți cernăuțeni, mobilizați de societatea cernăuțeană, cetățeni de toate vârstele, de la copii mici până la octogenari, corul seminarului teologic din Cernăuți, conducătorii societății surori și de preotul care slujea la capela „Sf. Andrei” din incinta cimitirului. Slujba de pomenire a fost una de excepție. După oficierea slujbei, preotul a rostit un cuvânt emoționant, scoțând în evidență activitatea și lupta dusă de patrioții bucovineni de-a lungul celor 150 de ani de existență ai Societății, menționând și numele celor înmormântați în acest cimitir, spunând, printre altele: „Revenirea la grafia latină a fost ușoară pentru că noi, bucovinenii acestui ținut istoric, purtam limba română în sufletele noastre chinuite.” Ne-am răspândit prin cimitir punând coroane și jerbe de flori la mormintele oamenilor de seamă din istoria Bucovinei istorice. Ne-am fotografiat în fața acestor morminte, pentru a păstra imaginile în arhiva Societății. La ieșirea din cimitir ne-au așteptat mașini din care cernăuțenii au scos pâine și sarmale pe care le-au oferit pentru a cinsti memoria celor morți. În sala filarmonicii cernăuțene am asistat la un spectacol folcloric și patriotic de excepție. Înainte de începerea spectacolului, în fața unei săli pline până la refuz de spectatori de toate vârstele, domnii Nicolae Scripcă, vicepreședintele societății cernăuțene, Vasile Bîcu, președinte, și Mircea Irimescu, președintele SCLRB, au evocat, în cuvinte emoționante, momente din istoria celor 150 de ani, vorbind, mai ales, de colaborarea dintre cele două societăți. „Dacă interesele spirituale ar fi comune, ne-ar fi mult mai bine… Suntem în două societăți, dar în ele bate o singură inimă românească” (Nicolae Scripcă); „Vă vorbesc în numele bucovinenilor din partea țării rămasă în România. Venim aici pentru această societate, dar și pentru toți bucovinenii… Trăim în bună colaborare cu toate minoritățile din țară… Valorile perene se clădesc temeinic numai muncind zi de zi, cu toată inima. Am avut norocul să primim ștafeta de la personalități bucovinene care-au trăit în tradițiile vechii Societăți” (Mircea Irimescu); „Acum 150 de ani s-au adunat patrioții bucovinenei pentru a se opune valului de înstrăinare, să-și apere ființa neamului, religia, limba, tradițiile și portul… Sunt sigur că vor veni și alte generații care vor duce tradițiile Societății mai departe.” (Vasile Bîcu) Cuvinte de salut au rostit și reprezentanții administrației regionale ucrainene, dar s-a tradus foarte puțin în românește sau deloc. În schimb, reprezentanta Consulatului românesc din Cernăuți a rostit o strălucită alocuțiune, plină de patriotism și de simțire românească. Spectacolul folcloric, în mare parte, a fost susținut de formații artistice din regiunea Cernăuți, formații conduse de preoți. Dumitru Ignat ne-a delectat cu „Balada” lui Ciprian Porumbescu, taraful „Lăutarii din Voloca”, ansamblul „Anastasius” din Ciudei și alții au încântat spectatorii cu cântece pe versurile lui Mihai Eminescu și Grigore Vieru. Și, ca un corolar, evoluția Danei Dăncilă, renumită interpretă de muzică populară din România, a ridicat spectatorii în picioare, spectatori care au ovaționat-o. La fel și pe interpretele grupului vocal „Fetele din Bucovina”, care au prezentat cântece pe versurile lui Mihai Eminescu. După ce Vasile Bâcu a înmânat „Diplome de excelență” lui Ilie Tudor Zegrea, Alexandrina Cernov, Mircea Lutic, Arcadie Opaiț și urmașilor lui Grigore Bostan, deci celor care au conduse destinele societății cernăuțene de-a lungul existenței sale, iar domnul Vasile Bâcu și cei menționați mai sus au primit și diplome din partea SCLRB, s-au rostit cuvinte emoționante: „Această sărbătoare nu este numai a bucovinenilor, ci a tuturor românilor” (Alexandrina Cernov); „Să ne bazăm în activitatea noastră pe tineri și chiar pe copii… Noi suntem zidiți de Dumnezeu în limba română și nimeni nu mai poate distruge acest lucru” (Ilie Zegrea); „Dacă suntem azi în ființă, acest lucru se datorește și SCLRB” (poetul Mircea Lutic); „Aducem fiecare un prinos de dragoste și recunoștință celor care au muncit la edificarea și propășirea acestei Societăți și vom face acest lucru cât vom fi sub soare. Să nu uităm că lumina vine din cultură și puterea din știință. Să fim demni de limba cu care ne-am născut și cu credința în care am crescut” (prof. dr. Mihai Iacobescu); „Să ducem mai departe tradițiile cimentate în cadrul societății” (prof. dr. Mihai Ștefan Ceaușu). S-au rostit mesaje de felicitare din partea Asociației ucrainenilor și a „Junimii”, Liga tineretului din Cernăuți. La finalul spectacolului președintele Vasile Bîcu a înmânat omologului său de la Suceava, Mircea Irimescu, o copie a trofeului care se va acorda în finalul Festivalului de folclor, care se va ține la Cernăuți, cea de-a opta ediție, cu urarea „Să păstrăm cultura, muzica și folclorul românesc nealterate!” N-am scăpat prilejul de-a vizita monumente istorice de pe traseu, în drum spre Herța, și să admirăm peisajul, mai ales cel din Codrul Cosminului, care amintește de istoria noastră glorioasă. Am constatat peste tot că este un peisaj de poveste, românesc. Am rămas profund impresionați de măreția complexului mănăstiresc de la Bănceni, complex aflat sub jurisdicția Moscovei. Măreția lui, pictura de excepție și tot ce ține de conducerea acestui complex monahal au stârnit multă admirație în rândurile vizitatorilor. Spre seară, oaspeți și gazde s-au reunit în jurul meselor, la un pahar de vorbă și de… vin, comentând activitățile deosebite la care am participat, calificându-le ca fiind excepționale și cele mai bune organizate până în prezent. Aceleași păreri au avut cei care au venit pentru prima dată, dar și cei care au străbătut de mai multe ori acest traseu și au mai participat la asemenea activități. Și, dacă din cele trei culori a ieșit o floare, Bucovina, vorba unui cântec auzit aici, s-o cinstim cu tot ce facem și să putem transmite urmașilor noștri tradiții temeinice și, ce este mai important, frumoasa noastră limbă românească, pentru ca ei să fie mândri de înaintașii lor, așa cum suntem noi mândri de ai noștri. Închei cu precizarea că manifestările culturale și sociale dedicate celor 150 de ani de la înființarea Societății vor continua încă mult timp în spațiul Bucovinei noastre istorice. Este o datorie pe care o avem față de faptele înaintașilor noștri. (Prof. GH. DOLINSKI; foto: ION BURCIU)
Comentarii