PSD Suceava 2020

Primăria Suceava și Direcția de Patrimoniu, bune de plată

100.000 de lei daune morale pentru distrugerea mozaicului de la IUPS

Primăria Suceava, împreună cu Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național, sunt bune de plata sumei de 1 miliard de lei vechi – 100.000 de lei, despăgubiri morale datorate artistului Traian Brădeanu, autorul mozaicului de pe clădirea fostei fabrici IUPS, ulterior ROMUPS Suceava, „Eroismul poporului român în opera de industrializare socialistă – Laudă omului și muncii”. Mozaicul parietal a fost distrus în anul 2007, odată cu demolarea fabricii sucevene de către firma ce a preluat majoritatea activelor ROMUPS, în urma unei autorizații eliberate de Primăria Suceava, fără obligația din partea demolatorului de a proteja sau conserva lucrarea. Tribunalul Suceava s-a pronunțat recent în litigiul inițiat de autorul lucrării, artistul plastic Traian Brădeanu, care ceruse inițial Primăriei Suceava și DJCCPCN daune morale de 108.000 lei. Artistul a obținut în final câștig de cauză la această instanță, care a impus pârâților plata de daune morale în valoare de 100.000 de lei.
 

„Probabil că nostalgicii vor să îl conserve” Vestea dispariției, în 2007, a mozaicului creat în epoca comunistă, de pe peretele halei Întreprinderii de Utilaje și Piese de Schimb Suceava a stârnit o adevărată mișcare antidistrugere. Părea un sacrilegiu transformarea în moloz a unei lucrări, fie și comunistă, a maestrului octogenar Traian Brădeanu, artist plastic de renume, cu cotă mare de tot pe piața artistică. Chiar dacă lucrarea transmitea mesajul societății comuniste, ea reprezenta o operă artistică cu valoare istorică, considerente în baza cărora 11 iubitori de artă din Suceava au trimis reprezentanților municipalității o scrisoare deschisă în acest sens. Aceștia propuneau, totodată, desfacerea mozaicului și conservarea lui, propunere care nu a avut ecou. „Nu mă pronunț din punct de vedere cultural asupra valorii acestei lucrări, dar ca simbol aparține unei anumite epoci. Probabil că nostalgicii vor să îl conserve. Eu nu am nicio nostalgie”, declara în 2007, primarul Ion Lungu. Se vorbea deja în mediile artistice sucevene că, existând un precedent, în următorii ani, odată cu lucrările de anvelopare a blocurilor ce începeau deja, erau în pericol de dispariție și alte mozaicuri parietale din orașul Suceava. Primele pomenite erau „Miorița”, „Primăvara”, „Nuntă”, „Vânătoare”, lucrări ce ornează mai multe blocuri din “bătrânul” cartier Areni. Din fericire, nu s-a întâmplat astfel. La demolare, mozaicul nu figura pe lista monumentelor de for public Din uitare, neglijență sau nepăsare, administrația locală suceveană a anilor ’80 a făcut ca mozaicul „Eroismul poporului român în opera de industrializare socialistă – Laudă omului și muncii”, lucrare comandată inițial pentru a fi montată în stația de metrou Piața Unirii din București, să nu fie trecut pe lista monumentelor de for public, ceea ce era de fapt. Astfel, nu intra sub protecția Legii 120/2006, ce prevedea realizarea, amplasarea și administrarea monumentelor de for public. Aceasta a fost de altfel și portița prin care administrația locală din 2007 și DJCCPCN s-au dezis de mozaic, s-au putut spăla pe mâini de responsabilitatea distrugerii lui. Artistul însă a invocat legea dreptului de autor și a drepturilor conexe și, într-o primă instanță, a obținut câștig de cauză. Decizia judecătorilor Tribunalului Suceava nu este însă definitivă. Împotriva ei, Primăria și DJCCPCN au făcut deja recurs la Curtea de Apel Suceava. În 1983, „Lauda…” era cel mai mare mozaic din țară Amplasat pe fațada IUPS, ulterior ROMUPS de pe Calea Unirii, mozaicul demolat avea o suprafață de 456 mp (6 m înălțime și 76 m lungime), fiind la acea dată cea mai mare compoziție de gen din țară. Lucrarea a fost realizată de artiștii plastici Traian Brădeanu și Iosif Lazăr, în tehnica mozaicului din cărămizi șamotate și glazurate, fiind dezvelită în anul 1983. În compoziție au fost folosite chipuri de muncitori și țărani pentru a simboliza unitatea dintre clasa muncitoare și țărănime și rolul lor în edificarea noii societăți socialiste. Până la distrugere, mozaicul făcea deja parte din memoria urbană locală, fiind mereu în ochii sucevenilor ce plecau sau veneau dinspre cartierul Burdujeni.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: