Acuarelă

S-a dus un șir de zile în care, pe alocuri, s-a văzut, s-a demonstrat (uneori, îmi zic, chiar în mod demonstrativ!) grija omului față de om. „Cu prisosință?” N-aș putea evalua eu, nici nu îndrăznesc a mă gândi la așa ceva. Dar au trecut sărbătorile pascale, iar atenția aceasta evidentă față de cei aflați în nevoie (sau presupuși a fi în așa situație) a trecut. Acum a stat. Norii…
 

L.D. CLEMENT

Sub norii de ieri, gheboșați asupra urbei, pe o străduță liniștită unde adastă adesea – totodată văzută și lăsată în pace de tot felul de trecători – am reîntâlnit o bătrânică ce sprijină câteva ceasuri un gard, privind în sus și în jos după oameni. Niciodată nu cere. Apropiindu-te, îți dă binețe. Dacă-i lași ceva mărunt, răspunde și cu bogdaproste, și cu mulțămesc. Iaca ieri, spre ea tocmai se îndrepta un bătrânel din zonă, pe care deja îl știam după hainele ponosite și după mersul șovăit și privirea de miop. Își adăugase acum, sprijin la picioare și la bătrânețe, un baston de metal. Se apropie de ea și-i puse alături o sticlă de apă minerală, și-i mai dădu încă ceva. Schimbară, scurt, priviri și vreo două șoapte. Și se despărțiră. Un bătrân și o bătrână. Parcă aureolați, o clipă, sub norii gheboșați, de acuarelă sumbră ce-și caută culorile. Mai departe, orășenii pe trotuare par păpuși automate, date jos din galantare. Și cel care vă scrie.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: