Sărbătoarea coșurilor pascale de la Humor

Luni, în a doua zi a Paștelui, începând cu ora 13, pe esplanada din fața Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina din Gura Humorului a avut loc a patra ediție a „Sărbătorii coșurilor pascale”. Aproape 50 de humoreni îmbrăcați în costume populare specifice zonei sau etniei au venit în centrul orașului pentru a arăta cum se pregătește un coș cu bucate de Paște pentru sfințit.
 

Manifestarea a fost organizată de Primăria Gura Humorului, parohiile bisericilor ortodoxe și Parohia romano-catolică din acest oraș și Asociația „Produs în Bucovina”, care a fost și sponsorul principal al manifestării. Toți cei care au participat la concursul coșurilor pascale au fost recompensați cu o diplomă și un premiu de 100 de lei. De la localnicul Gheorghe Zofotă am aflat că în coșul pascal elementul principal este „baba”, care este tradițională Bucovinei și apare în coșurile pascale din această zonă încă din timpul ocupației austriece. Gheorghe Zofotă ne-a mai spus că, pe lângă babele care dau înălțime mai mare coșului, sunt așezate diferite feluri de mezeluri preparate în casă, cârnaț de casă, drobul de miel, chișca de casă, mușchiul afumat, ouăle, pasca și la urmă o sticlă de zmeurată, făcută tot în casă. „Totul este făcut acasă, manual. Prosopul din coș este țesut acasă, la fel ca și cel care este pus pe masă, pe care se așează coșul. Sunt prosoape țesute de soția mea anume pentru coșul pascal. Gospodina casei a fost la Înviere și a sfințit coșul. A doua zi însă, cu coșul pascal merge bărbatul, pentru că așa este tradiția în familia noastră”, ne-a spus Gheorghe Zofotă. Acesta și-a prezentat cu mândrie și costumul popular, precizând că „opincile sunt din moși-strămoși, ciorapul de lână este cu răzoare, ițarii și cămașa sunt țesute de soție, boanda este realizată de iscusiții meșteri cojocari din zonă, chimirul este deosebit și a fost făcut pe comandă și l-am ornamentat pentru a-i da față pentru manifestările culturale la care particip, pălăria și traista. Traista este nelipsită din componența costumului popular. Niciodată nu-i târziu, traista să ți-o bată vântul, baierul să-ți roadă gâtul. Acum purtăm telefonul mobil în traistă, dar până la 1900 purtam mămăliga și ceapa”, a adăugat cu haz humoreanul. Vasile Iscuviz și Lucica Țebrean, din parohia romano-catolică “Sfânta Treime”, au fost doi dintre reprezentanții etniei poloneze. Coșurile etniei poloneze nu s-au diferențiat foarte mult de cele ale localnicilor ortodocși, în afara faptului că la polonezi hreanul nu este ras, reprezentanții etniei spunând că este foarte bine ca acesta să fie mâncat dimineață, pe stomacul gol, așa încât toate bolile să dispară. În coșurile lor s-au regăsit mielul din unt de casă, dar și mieluțul de Paște realizat din pâine (pentru etnicii poloni pâinea fiind simbolul norocului, al creștinătății și al trupului),baba, hrean, piper, sare, zahăr, jambon afumat, șuncă afumată, slănină, drob, și crucea din sare cu Iisus Mântuitorul, sarea fiind un mineral al vieții, despre care se crede că alungă răul. Eliza Wintzinger i-a reprezentat cu succes și în acest an pe etnicii germani. Printre multe bunătăți așezate în coș, s-au numărat o pască nemțească, drob din miel, șunca afumată și o crenguță în care erau agățate ouă colorate. Maria Balac s-a remarcat prin prăjiturile tradiționale germane pe care le-a expus alături de coșul de Paște, iar un alt etnic german, Richard Gundel a adus în atenție o băutură tradițională germană dar și ouă decorate agățate în ramuri de salcie. Manifestarea de la Gura Humorului a început cu o slujbă specială dedicată sărbătorii coșurilor pascale oficiată de reprezentanții parohiilor, după care, preoții au stropit cu apă sfințită coșurile, dar și participanții la această manifestare. Pentru cinstirea sărbătorii pascale, corul “Lira” al Casei de Cultură Gura Humorului a oferit un spectacol, coriștii humoreni cântând împreună cu cei prezenți mai multe cântece religioase specifice sărbătorii Învierii Domnului. După cuvântul de bun-venit din partea gazdelor, membrii juriului, format din preoții parohi și primarul Marius Ursaciuc, au trecut pe la fiecare expozant și au gustat din bunătăți.  „Sărbătoarea coșurilor pascale este o manifestare care are ca scop stimularea persoanelor care păstrează adevărata tradiție din Bucovina, pentru că cei care participă la acest eveniment sunt obligați, prin regulament, să vină îmbrăcați în costum popular tradițional, cât mai aproape de cel autentic, iar produsele din coșul pascal să fie preparate doar în propria gospodărie. Avem toată încrederea în produsele care se fac în sistem industrial, dar dorim să obligăm într-un fel gospodinele noastre să revină la gastronomia tradițională, la produsele tradiționale care erau duse în coșul pascal, în dimineața duminicii pascale la biserică”, ne-a spus Vera Romaniuc, managerul Muzeului Obiceiurilor Populare din Gura Humorului. Un grup de tineri îndrumați de Maria Macovei a susținut un spectacol folcloric, după care toți cei care au participat la eveniment au avut ocazia să deguste din bunătățile aduse de gospodarii și gospodinele din Gura Humorului.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: