Oul purtător de sfințenie și de binecuvântare

Pe lângă mănăstiri, turiștii sunt atrași în Bucovina și de tradiții. Un păstrător al acestora este preotul Aurel Goraș, de la parohia Moldovița, protopop de Câmpulung Moldovenesc.
 

Oul încondeiat, un simbol al sărbătorilor de Paște Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc este cel mai mare din județ ca întindere, parohiile Bucșoaia, Cotârgași, Păltiniș, Poiana Stampei, Izvoarele Sucevei și Argel alcătuind conturul exterior al acestuia, de el aparținând și parohiile din Bazinul Dornelor. Cea mai importantă mănăstire este Moldovița, urmată de una dintre cele mai vechi mănăstiri din țară, Mănăstirea Rarău, din localitatea Crucea. Apropiindu-ne de sărbătorile pascale, nu vom prezenta mănăstirile și bisericile din acest protopopiat, ci un simbol al Paștelui, oul încondeiat, pe care preotul Aurel Goraș îl promovează ori de câte ori are ocazia. „Îmi aduc aminte că atunci când eram copil, înainte de a veni sărbătoarea Paștelui, părinții se duceau la cea mai iscusită gospodină din sat care încondeia ouă și cumpărau un ou sau mai multe. Acasă nu se aduceau mai mult de trei sau patru ouă închistrite, dar unul era dus la biserică și pus exact în mijlocul coșărcii, pe pască. Oul respectiv, după ce era sfințit la slujba de dimineață, era pus pe o masă într-o farfurioară în camera de curat. Oul acela nu se dăruia nimănui, stătea un an întreg în casă și era considerat purtător de sfințenie și de binecuvântare. Aceasta este sursa de sacralitate a oului, ca simbol al învierii”, a precizat protopopul Aurel Goraș. Tradiții născute „în tinda bisericii” Moldovița este o localitate din ținutul Obcinilor care, pe lângă frumusețile cu care natura a hărăzit-o, se mândrește cu gospodari vrednici și cu o zestre etnografică de excepție. Locuit în mare parte de huțulii veniți din vechime, ținutul acesta a căpătat ceva tainic și tulburător prin arta încondeierii ouălor. În ultimii ani, o cunoscută artistă a înnobilării oului din Moldovița, Lucia Condrea împreună cu preotul Aurel Goraș, și sprijiniți de administrația locală, s-au gândit să prezinte arta încondeierii ouălor publicului larg, în cadrul unui festival al ouălor încondeiate desfășurat în Duminica Floriilor. Părintele Aurel Goraș, chiar dacă este sfios din fire, așa cum îi șade bine unei fețe bisericești, este genul de om căruia când îi intră o idee în cap, nu se lasă până când n-o vede înfăptuită. Totul a pornit de la sutele de ouă încondeiate pe care preotul satului le primește în fiecare an de Paște și de la ideile încondeietoarei Lucia Condrea, multe dintre ele preluate din numeroasele expoziții internaționale la care cunoscuta încondeietoare a participat. Au pus cap la cap ideile, au cerut sprijinul Primăriei, au găsit o locație, la început restaurantul unui hotel, au găsit și încondeietoare care să participe și au organizat prima ediție a Festivalului. Între timp, datorită numărului mare de participanți, locația s-a schimbat, fiind preferată sala de sport a comunei, juriul festivalului a căpătat “greutate” prin prezența prof. univ. dr. preot Florin Bucescu, iar numărul de turiști atrași de această manifestare a crescut în ultimii ani. Conform pr. protopop Aurel Goraș, manifestarea este o recunoaștere a ceea ce are Biserica, a valorilor Bisericii, pentru că, potrivit lui, „toate aceste tradiții s-au născut, dacă se poate spune așa, în tinda bisericii”. “Și iată că astăzi le potențăm, dându-le și această dimensiune culturală, și această dimensiune turistică. Ceea ce avem noi ar trebui să vadă și alții. În ceea ce privește oul încondeiat, se pare că alții ne-au luat-o înainte, dar asta nu înseamnă că ei au ceea ce avem noi aici. Noi nu trebuie să aducem din alte sate prea mulți încondeietori. Moldovița, Argel, Izvoarele Sucevei, Brodina sunt locurile cele mai nimerite, locurile tradiționale de încondeiere a ouălor. Iată că aceste tradiții au fost preluate de oameni mai tineri și acest lucru nu poate fi decât unul pozitiv. Icoana veche, fotografiile vechi cu rame scorojite în care apar bătrâni în costumul popular sunt niște valori extraordinare. Să păstrăm și, pe cât putem, să nu pierdem zestrea aceasta a bunicilor noștri”, a spus pr. Aurel Goraș. Ouăle de Moldovița au generat, mai întâi, festivalul de la Ciocănești Deși la Moldovița se încondeiază ouă înainte ca acest meșteșug să fi devenit atât de popular la Ciocănești, festivalul de la Moldovița este mult mai tânăr. Pr. protopop Aurel Goraș a explicat cum s-a ajuns ca ouăle de Ciocănești să fie atât de cunoscute pe plan național. “Când plecam acasă, după sfințirea coșurilor pascale, îmi dădeați o găleată de ouă de cea mai bună calitate. Când am plecat de la dumneavoastră din Moldovița la Ciocănești, am luat și aceste ouă. La prima slujbă de Înviere de la Ciocănești, după ce am sfințit păștile, am venit cu 3-4 ouă acasă. Am luat din ouăle pe care le aveam de la Moldovița, le-am dat femeilor din sat și în primul an am văzut roadele. Acolo nu era nimic, dar, în câțiva ani, pentru că au avut inițiativă, au ajuns la un festival național. Noi avem aici bogăția aceasta, aici avem femei care încondeiază cele mai frumoase ouă, vin de peste tot din țară să cumpere 2-3 ouă de aici, de la Moldovița. Aici sunt ouă de o frumusețe și o acuratețe artistică de cea mai înaltă calitate, neexistând o zonă cu o densitate de valori mai mare decât la Moldovița”, a spus părintele Goraș. Preotul Goraș sfințește peste o mie de coșuri în prima zi de Paște Așezați pe culmi, la înălțime, singuri, doar ei și muntele, huțulii au păstrat de-a lungul veacurilor tot ce s-a putut pomeni mai frumos: colorit viu, forme și motive unice, un fin simț artistic, toate așezate ani de-a rândul pe ii și catrințe, pe sumane, pe ouăle “scrise” pe lăicere și macaturi sau încrustate pe lemn. Deși trăiesc în modernism, ei încercă și chiar reușesc să păstreze ceea ce cu atâta respect au păstrat bunicii și străbunicii cu ajutorul preotului din sat. “Moldovița este unică în ceea ce privește modul de sfințire a coșurilor de Paște, a păștii și a ouălor încondeiate. Dacă la foarte multe din parohiile din zonă sfințirea coșurilor se face imediat după terminarea Sfintei Liturghii, pe la 4.00 sau 5.00 dimineața, la noi, datorită întinderii geografice a parohiei, slujba de sfințire a coșurilor începe la ora 7 și se termină în jurul orei 8.30. Atunci, toți oamenii coborâți din munți se poziționează într-un fel de potcoavă dintr-o parte a bisericii până în partea cealaltă, mergând până la șosea. În fiecare an sunt peste o mie de coșuri, o diversitate și o bogăție extraordinară de frumusețe, de colorit, de prosoape țesute în casă și port popular. Merită văzut de toți cei care sunt în această perioadă în Bucovina”, ne-a spus protopopul Aurel Goraș. În coșul de Paște de la Moldovița se pune lemn de tisă De la părintele Aurel Goraș am aflat că, pe lângă ouă încondeiate, tradiționala pască, prăjituri, cârnați de casă, hrean, sfeclă roșie și alte bunătăți care sunt preparate pentru această sărbătoare, în coș se pun și câteva crenguțe de tisă. “Lemnul de tisă este socotit un lemn sfânt, un arbore care se găsește foarte rar. Sunt doi sau trei arbori în toată Moldovița, de care știu numai bătrânii și pădurarii. Ei aduc câteva crenguțe de tisă, acest lemn fiind unul de binecuvântare, și de aceea se pune deasupra, în coș”, ne-a spus preotul Aurel Goraș. Conform protopopului, în fiecare an, localnicii, dar și copiii lor plecați prin alte localități, se întorc acasă pentru a participa la slujba de Înviere, dar și pentru a veni cu coșul la sfințit, la biserică. Cucernicia Sa, ne-a dezvăluit și secretul pentru care această slujbă are loc în fiecare an în jurul bisericii: „Fiecare familie din fiecare sat are locul ei rezervat la biserică. Un preot bătrân, preocupat ca lucrurile să fie clare, să fie ordine și respect între oameni, a hotărât acest lucru în urmă cu zeci de ani”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: