Ouăle încondeiate cu modele vechi, cele mai căutate

Una dintre încondeietoarele din satul Paltinu, comuna Vatra Moldoviței, a propus o reprezentare aparte a ouălor. Pe un suport au fost angrenate într-o mișcare circulară ouă încondeiate, majoritatea cu motive tradiționale, bătrânești, de ani și ani, din Bucovina.

 

„Oul cu calea rătăcită este cel mai vechi de la noi și valoros, pentru că se face greu. Folosim ceară de albine și culori naturale, obținute din coajă de stejar și ceapă pentru galben portocaliu; din coajă de nucă se obține o culoare mai închisă. Mai folosim și culori din comerț, ne mai modernizăm, pentru că sunt oameni care cumpără ouă de la noi și vor modele mai aparte”. Maria Fercal din Vatra Moldoviței încondeiază ouă de 40 de ani, i-a învățat și pe copii, și pe nepoți, iar în fiecare an participă la tabăra de creație de la Muzeul Satului de la București. Printre participanții mai tineri s-a numărat și Dajmici Andreea, în vârstă de 14 ani. Încondeiază de la 5 ani și îi place cel mai mult să reprezinte steaua, frunza stejarului, coarnele berbecului, cârligul ciobanului, grebla, plugul. A învățat să încondeieze de la bunica și de la mama și a participat la foarte multe festivaluri, unde aflăm că a obținut locuri fruntașe. Andreea consideră că acest meșteșug este o sursă de venit înainte de Paște, pentru că fiecare vrea pentru acasă câteva ouă încondeiate sau dorește să ofere cadou astfel de ouă. Adina Cerasela Bărdăhan din Paltinu are 17 ani și încondeiază ouă de 7 ani. La Ciocănești a prezentat ouă închistrite. Ne-a spus că anul acesta s-a axat pe ouă închistrite pentru că acest meșteșug poate fi considerat o sursă de venit pentru o tânără. O prezență obișnuită a târgurilor și expozițiilor de ouă încondeiate este Elena Todașcă din Poiana Stampei. Participă la festival, neîntrerupt, de la prima ediție. A fost și câștigătoare, iar în acest an a venit cu ouă de diferite mărimi, de la cele de prepeliță la cele de gâscă, cu motive tradiționale, în culori vesele. Maria Pralea încondeiază ouă de peste 30 de ani și a venit cu ouă care au atras privirile, în două culori – roșu și alb. Aflăm că folosește cea mai veche metodă de închistrit ouă, cu chișița în baie dintr-o singură culoare, folosind ca modele „unghia caprei”, „coada rândunelei”, „ochiul Domnului”, „ruja”, „cârligul babei” (unul dintre cele mai vechi), „pomul raiului”. Primul model învățat de la bunica ei a fost „ruja”, reprezentând o floare care la Poiana Stampei constituie o prezență specifică pe ouăle închistrite și pe costumul popular. Cristina Timu încondeiază ouă de peste 15 ani, îndrumându-i și pe cei 10 copii care formează grupul de încondeietori ai Școlii din Ciocănești. Meșteșugul prezintă interes în rândul copiilor, ei fiind foarte încântați și lucrând cu plăcere, mai ales că rezultatele le sunt pe măsură. Anul acesta, Cristina Timu a prezentat „ouă tradiționale de Ciocănești”, care sunt cunoscute în țară și peste hotare prin cele patru culori: alb, roșu, galben pe fond negru. Elementul tradițional este crucea pascală care reprezintă legătura dintre viață și moarte; apoi dubla spirală, steaua, cârligul ciobanului, modele foarte vechi, păstrate de peste 100 de ani și lucrate pe orice coajă de ou, de la găină, gâscă, la rață și struț. „Povestea Bucovinei”, pe un ou de struț Florin și Maricica Bejenari au prezentat ouă pictate și ouă încondeiate. “Noi lucrăm ouă pictate cu foiță de aur în aceeași manieră și tehnică ca icoanele bizantine. Creațiile noastre se află undeva la mijloc, între arta tradițională și cea creștină. Ouăle pictate cu foiță de aur sunt pentru noi un mod de trai, sunt obiecte pe care le facem cu pasiune. Lucrăm de peste 20 de ani, soția mea este ochiul critic care mă ajută în ceea ce fac”, ne-a spus Florin Bejenari. Maricica Bejenari ne-a spus că, de multe ori, Florin se supără pentru observațiile făcute, “dar când iau ouăle la lăcuit, la partea finală a lucrului, observ mici chichițe care lui îi scapă. Poate atunci el se supără pe moment, dar după aia îmi dă dreptate. Este ca un fel de corectură la o carte scrisă”. La Ciocănești, Florin și Maricica Bejenari au prezentat ouă de gâscă și ouă de struț pictate cu foiță de aur, cu scene diverse, începând cu Nașterea Domnului, Buna Vestire, Învierea. “Anul acesta am venit cu o noutate, pentru că dorim să ne apropiem cât mai mult de tradiție și am redat “Povestea Bucovinei”. În “Povestea Bucovinei”, pe cea mai înaltă culme a unei așezări se află biserica. Apoi coborâm încet și ajungem la casele oamenilor, care, fiind primăvară, fac curățenie în jurul acestora; un copil privește, iar în prim-plan este o gospodină din Bucovina care are grijă de două gâște cu bobocei care, practic, reprezintă familia bucovineană. (…) Am proiectat această scenă pe oul de struț pentru că oul în sine reprezintă un simbol al creației”, ne-a spus Florin Bejenari.