În contracurent

Sub vraja lui Narcis

Mitul antic al tânărului care, păscându-și liniștit mioarele, își descoperă frumusețea chipului în oglinda unui izvor, n-a murit. Deunăzi ne-a venit confirmarea: dl Băsescu a picat și el sub farmecele propriei frumuseți și destoinicii, dar nu așa, pe câmpi cu verdeață, ci în văzul lumii, în direct la TV.
 

Dacă pe Narcis propria frumusețe l-a dus în barca lui Charon, cel ce trecea sufletele moarte peste apa Styxului în împărăția lui Hades, pe președintele nostru când l-a apucat și cât îl va ține? De remarcat că personajul narcisiac-egolatru revine mai întâi în spațiul public prin romanul „Alchimistul” de Paulo Coelho, ca recent Vasile Dâncu, Adriana Săftoiu să facă o paralelă între varianta antică a narcisismului și politica românească, aflată de două decenii sub semnul egolatriei. România lui Narcis La început am crezut că preopinenții, politologi de meserie, părăsesc breasla analiștilor căzuți în dizgrație și fac pasul spre literatură, dar am observat că nu erau florilegii, nici poezele, ci o concluzie demnă de luat în seamă despre evoluția României: da, politicianul român e îndrăgostit de sine. Și pentru că mediile nu pot dormi, dar nici trăi fără Traian Băsescu, deși el este doar vârful aisbergului, observăm cu ușurință că narcisismul e o boală grea nu doar a sa, ci și a întregului sistem – n-am reușit să descoperim niciun spărgător de oglinzi, ori măcar oglindofobie printre marii diriguitori, ai noștri și, cu ceva reținere, ai altora. Generalizarea de data asta e una conștient asumată, cu toate că n-am putut urmări decât incidental televiziunile din Venezuela și Belarus. Oglinda izvorului e ecranul TV Trebuie spus din capul locului că, fără oglinda televiziunilor, nu există politică, iar în studiourile TV se face mai multă politică decât la Cotroceni, Casa Poporului, Palatul Victoria sau în consiliile locale la un loc. În nicio altă țară de pe pământ nu se demit /numesc înalți funcționari în oglinda ecranului, nu se (des)fac legi, nu se dau ordine, nu se încropesc-desfac majorități, așa cum niciunde întâiul bărbat de stat nu se răstește la supuși, nu-i amenință, nu-i batjocorește, nu le arată ușa ieșirii din țară de față cu poporul. Ca apoi să se admire. În țara lui Narcis, oricine e numit sau ales într-un post uită imediat de unde a plecat, se crede Dumne(Zeus), buricul pământului, iar soarele trebuie să se învârtă obligatoriu în jurul său, lumea trebuie să înceapă cu măria sa, căci întruchipează valoarea absolută. În fața sa, toți trebuie să se aplece, să tacă, să asculte orbește, să ia notițe, iar opinia sa e literă de lege. Cine are altă opinie pleacă. Oricât de Arafat ar fi. Narcisism și oprescită Cazul acesta e simptomatic: SMURD e numai un iepuraș de câmp, în fapt e vorba de mulți bani și cică i s-a cerut să intre în UNPR și să candideze împotriva lui Oprescu, ceea ce un profesionist de talia lui Raed Arafat n-a putut accepta, dând o lecție usturătoare modului mojic de a face politică. De aici ghicitoarea în direct la TV: ghici cine pleacă…? Se știa de la început cine pleacă. Singurele răspunsuri permise sunt „să trăiți!”, „am înțeles”, „dacă-i ordin, cu plăcere” și no comment. Nu e nevoie de competențe, competent e doar marele mahăr, nu e nevoie de știință, căci nimeni nu știe mai bine ca el, nu e nevoie de intelectuali, din cauza lor nu merge reforma… Își premiază lingușitorii, yesmnenii, adulatorii, îi numește în funcții bănoase și de răspundere. La rândul lor, aceștia procedează leit stăpânului în teritoriu promovându-și propriii oameni de casă, încât nu e instituție publică fără credincerii șefului de trib, toți după chipul și asemănarea sa. Agenția de personal Nicăieri președinția nu face servicii de personal, nicăieri în altă parte decât în România doritorii de funcții ca Ciuhodaru nu-și depun CV-ul la șeful statului, ca pe vremuri la tovarășa Elena. Se vede treaba că Ceaușescu e nemuritor. Niciunde alegerile nu se câștigă la TV, ci la locul de muncă, făcându-ți harnic și cinstit meseria, sau respectând cu conștiinciozitate fișa postului. Niciunde țara nu se conduce de la TV. Nicăieri liderii nu stau zi și noapte pe ecran să-i vadă poporenii ce tari și înțelepți sunt, așa cum nicăieri nu au timp să stea toată ziua și să urmărească ce se spune despre ei la TV. Cât despre intervenția în direct, singura consecință era demisia. Ceva ce ține de onoare. Nu de Narcis.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI