Cazul iranianului condamnat la moarte se rediscută

Nu a trecut multă vreme de când un azilant iranian trecea pragul Centrului Biblionet Rădăuți. Aici stătea minute în șir și privea plângând fotografia fiicei sale. Soarta iranianului însă a fost dramatic pecetluită de autoritățile române.

 

În ziua de 11 ianuarie oficialii ORI București au demarat o acțiune de reanalizare a cazului. Acum, iranianul Habibollah Bastam, condamnat la moarte în Iran, este în atenția forurilor internaționale. El a fost găzduit o vreme de Centrul Regional de Cazare și Proceduri Pentru Solicitanții de Azil Rădăuți – Oficiul Român pentru Imigrări. Iranianul, refugiat în România, condamnat la moarte de un tribunal din Teheran pentru apostazie, a solicitat azil Oficiului Român pentru Imigrări, însă cererea i-a fost respinsă, migrantul adresându-se acum mai multor instituții ale statului român. Assadollah Masoud Bastam, cetățean britanic de origine iraniană, a venit în România și s-a adresat mai multor instituții pentru protecția drepturilor omului, inclusiv Reprezentanței Comisiei Europene și Parlamentului, cu scopul de a căuta sprijin pentru salvarea vieții fratelui sau, Habibollah Bastam, de 29 de ani, refugiat în România din cauza persecuțiilor politice și religioase la care a fost supus în țara lui natală, Iran. ,,Situația familiei Bastam s-a agravat în Iran pe măsură ce mai mulți membri ai săi, având convingeri democratice și convertindu-se la creștinism, au fost rând pe rând persecutați politic și religios, în primul rând de autorități. Toate acestea au culminat cu condamnarea la moarte sub acuzația de apostazie, în anul 2001, a domnului Assadollah Masoud Bastam, căruia la scurt timp autoritățile britanice i-au acordat protecție și statutul de azilant, devenind ulterior cetățean britanic, onorabilitatea sa fiind susținută și de unul din principalele partide politice britanice, pe ale cărui liste electorale a candidat la alegeri locale în 2006”, ne-a precizat avocatul Antonie Popescu. Persecuțiile s-au accentuat asupra membrilor familiei Bastam, unii dintre aceștia fiind implicați în campania lui Mir Hossein Moussavi (fost contracandidat al lui Ahmadinejad în 2009). Ulterior, prin intervenția unor parlamentari britanici și americani, a unor organizații, ceilalți doi frați ai lui Assadollah Masoud Bastam și Habibollah Bastam, au ajuns în Marea Britanie și SUA, unul dintre ei, Yadollah Bastam, primind deja azil politic în Marea Britanie. De asemenea, și părinții celor patru frați se afla în acest moment în Marea Britanie, solicitând azil politic. În anul 2009, Assadollah Masoud Bastam a putut afla că fratele său, Habibollah Bastam, rămas la Teheran, a fost supus la mai multe intimidări și persecuții, interogatorii la poliție și corecții corporale după ce autoritățile au fost sesizate că și acesta este convertit la creștinism. Ca urmare, s-a adresat unor parlamentari britanici și congresmeni americani. Scrisoarea Amnesty International, din 05 noiembrie 2009, confirmă acest fapt, organizația internațională fiind sesizată de parlamentarul britanic David Howarth. Din 2009, în urma unui incident petrecut în timpul manifestațiilor de la Teheran, Habibollah Bastam susține că a stat mai tot timpul ascuns. Cazul lui Habin Bastam se află și în atenția Oficiului pentru Comunicare Internațională și Drepturile Omului – Human Rights & International Communication – HRICO/OCIDO. Acuzația de apostazie (renunțarea publică la o anumită credință religioasă; renegarea acesteia) adusă lui Habib Bastam se fundamentează pe faptul că acesta s-a născut din părinți musulmani, iar la vârsta maturității a acceptat Islamul, conformându-se preceptelor acestuia, pentru ca apoi să declare verbal și prin fapte renunțarea la Islam, ocupându-se totodată de organizarea de întruniri evanghelice, chemând și pe alții să adere la creștinism, formând o biserică în casă, desfășurând ceremonii de botez, predicându-și credința în creștinism în fața adunării formate din vecini de-ai săi și negând preceptele islamice, potrivit hotărârii prin care a fost condamnat la moarte. Cunoscutul avocat Antonie Popescu de la București ne-a precizat următoarele: „În urma demersurilor recente, am primit comunicarea Oficiului Român pentru Imigrare – ORI, de admitere a cererii pentru deschiderea unei noi proceduri de azil, formulate de Habibollah Bastam – condamnatul la moarte pentru apostazie în Iran (în urma convertirii sale la religia creștină) a cărui familie, persecutată politic și religios, se află aproape în întregime refugiată în Occident. Urmează ca dl Bastam să fie programat la un nou interviu, ca solicitant de azil, și să-și susțină cererea cu argumente și probe. Domnul Bastam a avut această a doua șansă și grație mediatizarii și internaționalizării cazului său, presa, societatea civilă și dezvăluirile acestora având un rol deosebit în decizia instituțiilor guvernamentale. Tuturor, dl Bastam le adresează mulțumiri! Returnarea în Iran ar fi însemnat executarea hotărârii de condamnare la moarte pentru apostazie! Considerăm ca asemenea cazuri vor trebui, în permanență, să fie în atenția presei și a organizațiilor neguvernamentale interne și internaționale, dar și a Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe, acordarea azilului constituind o importantă zonă de civism și de politică externă într-un stat democratic, cu atât mai mult cu cât România aparține comunității euro-atlantice, iar Uniunea Europeană este și rămâne o comunitate de drept. Este un bun prilej de exprimare a gratitudinii față de autoritățile statelor din America și Europa Occidentală care au acordat de fiecare dată protecție și sprijin sutelor de mii de compatrioți prigoniți de regimul comunist de la București, vreme îndelungată, de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și până la Mineriada din 13-15 iunie 1990. Considerăm că pornirea unei noi proceduri la București, decizie pe care o salutăm, nu scuză însă nici decizia anterioară a ORI Rădăuți și nici hotărârea nr. 2672 din 14 iulie 2011 a Judecătoriei Rădăuți, care, neacordând nici azilul, nici măcar protecția subsidiară potrivit Legii nr. 122/2006 și Convenției CEDO, pe un fond de abordare superficială, lipsă de rol activ sau indiferență, de neînțelegere a naturii unui regim dictatorial aflat în confruntare deschisă cu Occidentul, ar fi putut trimite la moarte o persoană care și-a pus toate speranțele în valorile și instituțiile unei țări ce declară că aparține comunității occidentale, fondată pe valorile civilizației iudeo-creștine (demnitatea și libertatea persoanei, dragostea pentru aproapele) și pe respectarea drepturilor omului. Atragem atenția autorităților judiciare, sesizăm CSM și informăm opinia publică asupra faptului că, anterior, în alte state cu tradiție democratică cu care România este aliată, alți cinci membri ai familiei Bastam au putut intra, primi ajutor, protecție, azil și chiar cetățenie, pe baza acelorași motive – persecuție religioasă și politică în statul de origine, iar aceste aspecte le erau cunoscute funcționarilor ORI și judecătorului din Rădăuți”, a mai spus Antonie Popescu.