Ridică-te, Ștefane !...

Cetatea de Scaun a Sucevei, locul unde istoria renaște din propria ruină

Poate cea mai importantă șansă pe care o are dezvoltarea unei așezări umane, de aici ori de-aiurea, de azi ori din toate timpurile, este restituirea identității sale, valorizarea identității ei, astfel încât toți cei care se nasc ori se vor naște pe acele meleaguri să știe de unde vin, pentru a putea pleca undeva, purcede către ceva. Și, dacă orașul Suceava ar avea o carte de identitate, aceasta n-ar putea fi alta decât Cetatea de Scaun a lui Ștefan cel Mare și a tuturor Mușatinilor care l-au precedat și i-au urmat. După mai bine de 6 veacuri de la întemeierea ei de către Petru I Mușat, după înfloriri, decăderi, pustiiri și atâtea seminții care s-au dorit stăpâne peste ea ori i-au dorit pieirea, Cetatea de Scaun a Sucevei renaște, în sfârșit. Din propria cenușă, din propriile sale ruine, peste care, nedrept, s-a așternut, ani și ani de-a rândul, uitarea.
 

Cetatea Sucevei

Cetatea Sucevei

Florin Hău


Cetatea Sucevei

Cetatea Sucevei

Proiectul „Fost-au, în Anul Domnului 7520 (n. red., după calendarul bizantin – anul 2011), dar și înainte de aceasta, starostele Sucevei, Lungu, și starostele județului, Flutur, la mare sfat și osteneală întru ridicarea, după plan chibzuit, din colbul vremilor și al netrebnicei uitări, a Cetății de Scaun a marelui voievod Ștefan. Urmând înțeleaptă și dreaptă alegere, căzut-au în sarcina unui meșter mare și priceput, boier Nuțu de-i zice, de pe meleagurile acestea, să redea fala de odinioară a moștenirii mușatine”, am putea ca să zicem, în dulce și cu parfum de epocă stil de cronică moldav. Sau, mai pe scurt, păstrând termenii prezentului istoric care ne definește, faptul că, în anul 2011, prin Programul Operațional Regional – Axa 5, Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, proiectul „Cetatea medievală a Sucevei – un monument de arhitectură al Europei creștine” (realizat, în comun de municipiul Suceava, care este proprietarul terenurilor din zona Cetății de Scaun, și de Consiliul Județean Suceava, care este proprietarul Cetății de Scaun), intră în execuție, odată cu parafarea contractului comercial de gen, în prezența primarului Ion Lungu, de către președintele CJ, Gheorghe Flutur și managerul general al SC General Construct Suceava, Viorel Nuțu. Proiectul, inițiat în 2006 de primarul Lungu, și continuat în prezent de Gheorghe Flutur, se face în principal cu bani europeni nerambursabili. Contractul de finanțare a fost semnat în 2010, la Suceava, când a fost prezentă și Elena Udrea, ministrul dezvoltării regionale și turismului. Valoarea investiției se ridică la circa 14 milioane de euro, durata de execuție fiind de 46 de luni. Ceea ce înseamnă că, din 2015, municipiul Suceava se va mândri, în sfârșit, cu o Cetate de Scaun consolidată, reabilitată și restaurată științific pentru mulți și buni ani de atunci încolo. O șansă fantastică pentru un oraș și un județ pentru care turismul devine unul dintre principalii poli de dezvoltare. Partenerii SC General Construct – antreprenor general – sunt Restaco Suceava, Loial Suceava și Grup Corint Alba Iulia. Supravegherea din punct de vedere arheologic a mega lucrărilor o face Muzeul Bucovinei, printr-o echipă de specialiști de primă mână ai instituției (arheologii Florin Hău, Monica și Ștefan Dejan). Adevărata perlă a Sucevei Primarul Lungu: „Unul dintre lucrurile cele mai importante care s-au întâmplat în acest an în orașul nostru este demararea proiectului de consolidare, modernizare și reabilitare a Cetății de Scaun a Sucevei. Unul dintre cele mai importante proiecte de după Revoluție din județul Suceava, un proiect inițiat de Primăria Suceava în 2006, astăzi suntem împreună cu CJ parteneri în acest proiect, având în vedere faptul că ei au construcția, zidurile, iar Primăria Suceava are terenul, un proiect de 14 milioane euro, își propune în primul rând consolidarea Cetății, deoarece exista riscul să se prăbușească. Avem această obligație morală, după ce, pe la 1900, a fost salvată de Romstorfer. Acest proiect să fie pilonul de bază în ceea ce privește strategia de turism a municipiului, să-i dăm valoarea istorică pe care o merită, apoi să o valorificăm din punct de vedere al uriașului potențial turistic, din punct de vedere comercial. În același timp, zilele trecute s-a aprobat în CL proiectul de reabilitare și modernizare a Curții Domnești. Vrem să facem o legătură între Curtea Domnească și Cetatea de Scaun, avem, de asemenea, celelalte perle medievale – Mănăstirea Sf. Ioan, Bisericile Sf. Gheorghe, Sf. Nicolae, Sf. Dumitru, avem Turnul Roșu și, nu în ultimul rând, Mănăstirea Zamca. Este un potențial fantastic în municipiul nostru. Vom căuta să sprijinim reabilitarea tuturor acestor situri medievale. Revenind la Cetatea de Scaun, va fi adevărata perlă a orașului nostru”. “Asediul” modern al Cetății. Un uriaș cu suflet de pluș Lucrările la Cetatea de Scaun a Sucevei au început dinamic toamna aceasta. O desfășurare de forțe cum n-a văzut fortul mușatin nici în cele mai cumplite momente de asediu ale sale. Cu deosebirea esențială că “asediul” din zilele noastre, bazat pe tehnologie de ultimă generație, pe știință și adevăr istoric, este unul exclusiv benefic fortului mușatin. Un veritabil șantier al istoriei, unde l-am întâlnit pe responsabilul științific al acestuia, arheolog Florin Hău. Omul, care măsoară circa 2 m, ne-a luat într-un periplu al cetății, arătându-ne, explicându-ne, lămurindu-ne, la pas, despre ce și cum, cu glas domol, de parcă n-ar fi vrut să cauzeze vreun deranj unor ancestrale prezențe. Un uriaș cu sufletul de pluș, respirând pur și simplu erudiție, prin ochii mari și albaștri ai căruia – în lumina tare și neprefăcută a dimineții documentării noastre – și Petru Mușat, și Alexandru cel Bun, și Ștefan cel Mare, și Petru Rareș, ba chiar și Iliaș al II-lea sau Vasile Lupu erau acolo, cu noi, printre ruine, la taifas… Cetatea a alunecat 14 cm în 2 ani „Distinse domn, a început, molcom, uriașul de la Cetate, restaurarea e doar o parte din ceea ce se va întâmpla în acești 4 ani, până în vara lui 2015. Restaurarea și consolidarea câtorva segmente din ceea ce există în momentul de față în cetate se va face, încă nu a început, dar un obiectiv deosebit de important al proiectului este consolidarea versantului de nord al cetății, acela care sugera, nu departe de azi, că o cincime din cetate ar fi putut s-o ia la vale. Dovadă stau fisurile și fracturile din portalurile spre curtea interioară. A fost făcut deunăzi un studiu geodezic, cu aparatură ultramodernă, de niște specialiști din București: Cetatea a alunecat 14 cm în 2 ani, ceea ce este enorm… Se sparie gândul… Și…” Chesoane și drenuri moderne. Ecran de piloți pe versantul de nord „…tocmai de aceea a fost nevoie de realizarea unui dren de înaltă performanță, deja instalat, care va controla și capta tot excesul de umiditate care va exista de acum încolo. De regulă, excesul se produce primăvara și vara, când plouă foarte mult, respectiv când se topesc zăpezile. Avem de-a face și cu infiltrații din contraescarpă, iar excesul de umiditate va fi captat și drenat în așa fel încât fundul șanțului de apărare va fi uscat și curat. (În vale, în interiorul șanțului de contraescarpă, stau mărturii „vii” capacele drenurilor deja finalizate. Le fotografiem de sus.). Vor exista două puncte de colectare a drenurilor, unul sub versantul de nord, altul sub versantul de est. Toate apele vor fi deversate în canalul mare al Cacainei, realizat înainte vreme. Dar, revenind la versantul de nord, acesta va fi consolidat pentru multă vreme. El este împânzit de piloți din beton armat, va fi un ecran de piloți… Se fac foraje până la adâncimi de rocă dură, cu țevi cu diametru de 80 cm, în care vor fi înfipți piloții din beton armat. Eliminând în felul acesta cauza care a determinat fracturarea cincimii de nord a portalurilor, zona curții interioare, lucruri în care masa de zidărie apăsa cu cea mai mare greutate. E vorba de sute de mii de tone”. „Șanțul de apărare a avut vreodată apă, cum exista, bunăoară, la castelele medievale occidentale? Era plin cu apă? E o legendă…”, ne întrebăm interlocutorul. „Șanțul n-a avut apă niciodată, cum se crede. Există numai niște rigole, cele originale, care s-au păstrat, care erau tot un soi de drenuri, dar care serveau aceluiași scop ca cele de astăzi, de a combate infiltrațiile. Ele datează încă din vremea lui Ștefan cel Mare. Pe axul șanțului de apărare. Drenuri din piatră, făcute din gresie de Molid, aduse din carieră și sculptate atunci”. Aflăm, pas cu pas, printre ruine, că se va împânzi cu piloți zona din spatele cetății, de jur împrejurul cetății. În cetate vor fi turnate 5 chesoane uriașe, până la adâncimea de 14 m, care vor avea același rol de drenare, dar și de consolidare propriu-zisă. Două dintre ele sunt aproape finalizate. Vocea strictă a specialistului Directorul tehnic al General Construct, ing. Doru Gheață, explică pentru inițiați (ne fie, așadar, iertate eventualele stângăcii ale reportofonului, neacordat, păcătosul, încă, la strictețea termenilor de specialitate): „Lucrarea are mai multe componente, iar una este de consolidare a versantului de nord, stoparea alunecării lui, prin lucrări de inginerie modernă, geotehnică. Este împărțită în mai multe obiective. Stabilizarea superficială a versantului printr-o tehnologie de țintuire cu niște ancore elicoidale, care se înșurubează în pământ, până la adâncimea de 10 m. Capetele lor fixează cu niște flanșe o plasă sudată, peste ea se așterne un strat de beton, care se numește torcret, și care protejează versantul de spălarea apelor pluviale puternice. O lucrare pregătitoare și care asigură ca, pe parcursul execuției lucrărilor de consolidare propriu-zisă cu ecranul de piloți, să nu se producă deplasarea versantului, adică să se spele pământul de la baza fundației Cetății peste frontul de lucru. Un alt obiectiv este drenarea apelor cu linie de drenuri electro-pneumatice, executată deja, și se văd în șanțul de contraescarpă capacele de cămin. Sunt în total 63 de drenuri și 5 chesoane, cu diametru de 4 m la interior și 6 m la exterior, cu adâncimea de 14 m, în cetate. Două chesoane sunt aproape făcute. Se urmărește captarea apelor care ajung sub deal și să nu se creeze presiune de alunecare. Chesoanele sunt așezate pe trepte diferite, în funcție de conformația cetății, așa încât de la cota 0 a primului cheson și până la cota 0 a celui de-al doilea, e o diferență de 4 m. Diferența totală este de 18 m. Piloții au diametrul de 880 mm, înălțimea de 22 m. Am executat 10 bucăți. Va exista o stație de compresoare, care nu este pusă în funcțiune, poate la vară, pentru că acum e secetă și o pornim degeaba. La baza taluzului executat pe versantul de nord, țintuit cum vă spuneam, s-a făcut o banchetă, un soi de drum tehnologic, ca să putem intra cu utilajul greu, de foraj. Nu e sigur că ceea ce este proiectat acum, se va și executa așa în proporție de 100%, pentru că toate săpăturile aferente stabilizării zidurilor din interiorul cetății se fac sub supravegherea arheologilor. Deja sunt niște situații în care săpătura a dat la iveală o necropolă și niște situații tehnice care presupun ca proiectanții de specialitate pentru partea de restaurare istorică să-și reconsidere proiectul. Ne adaptăm din mers, funcție de ce se găsește. Noi avem săpături sub supraveghere arheologică. În momentul în care se găsește un indiciu arheologic, se oprește săpătura tehnologică și se începe descărcarea arheologică”. „Întâmpinați greutăți, domnule director? Tehnice sau de altă natură? Vă dați seama, fără nicio glumă, că peste ani și ani, se va putea spune: Cetatea de Scaun a Sucevei a fost construită de Petru I Mușat, consolidată de Alexandru cel Bun, de Ștefan cel Mare și restaurată, ulterior, de General Construct…”, l-am întrebat pe dl Gheață. „Ceea ce se întâmplă într-un șantier de tipul ăsta și mai ales într-un șantier de restaurare istorică sunt lucruri normale, nicidecum greutăți. E bine că lucrarea a fost luată de o firmă din Suceava, este șansa noastră, și toată lumea care lucrează pune destul de mult suflet, pentru că, dincolo de tehnică, de soluțiile pe care le adoptăm din punct de vedere tehnologic, Cetatea reprezintă trecutul nostru, nu poți să treci indiferent. Credem că, în mai-iunie 2012, să avem finalizată consolidarea, pentru că, fără ea, nu se poate face încărcarea suplimentară cu altă zidărie. Volumele de zidărie noi prevăzute sunt de 3000 mc, ceea ce înseamnă o greutate semnificativă. Înseamnă circa 8000 t. Adăugați mortar, beton, deci între 8000 și 10000 tone de sarcină suplimentară, care vine pe Cetate. Or, până nu este consolidat versantul, nu poți încărca. Te poți trezi că distrugi zidurile vechi. Cetatea – vizibilă și ziua, și noaptea, de oriunde din oraș. Vizitarea va putea fi făcută și la miezul nopții Florin Hău ne spune că vor exista și reflectoare, discret așezate, după principii scenografice, pentru ca Cetatea de Scaun să poată fi vizitată și ziua, și noaptea, ba încă să poată fi văzută și din oraș, și din zona mallului, și din zona pieței centrale. Va fi Casa custodelui, va fi punct de informare turistică, cu personal calificat. Platoul se va transforma într-o modernă și foarte mare parcare, inclusiv cu amenajarea unei zone de parc vizitabil. Va fi o zonă Belvedere către toată Valea Sucevei. Vor exista grupuri sanitare etc., tot ceea ce înseamnă civilizație pentru vizitatori. (Ajungem, încet încet, către portalul principal al fortului mușatin. Suntem pe podul din lemn, trecem de „capcană”…) „Intrarea se va face pe pod. Proiectantul deja a prevăzut și a obținut la nivelul Comisiei naționale a monumentelor istorice înălțarea bastionului din stânga intrării, dar și a celui din dreapta, cu circa 4 m, în așa fel încât să se redea portalul inițial, inspirându-se inclusiv după cel de la Cetatea Neamțului, acolo unde s-a păstrat în original. Se va trece pe sub un portal normal, așa cum îl va fi avut Cetatea de Scaun. Se va reface integral paraclisul, care va primi iconostas, personal de serviciu. Probabil că vom avea o abundență de nunți, cununii etc.”, continuă interlocutorul nostru. Aflăm că se vor reface hala de sus, hala de jos, încăperile de pe latura de sud a fortului mușatin se vor rebolti, se vor transforma în spații cu destinație muzeală. Se va pune în operă atât în interiorul fortului mușatin, cât și în exterior o foarte frumoasă rețea de alei pietruite, cu spații verzui de o discreție bine calculată, ca să nu afecteze percepția medievală, asistate discret de un sistem de iluminare din toate unghiurile. Gresie din aceleași cariere de unde s-au aprovizionat Mușatinii „Cum arăta, domnule, Cetatea, în timpul lui Ștefan cel Mare? Știe cineva? Există undeva vreo schiță, vreun proiect?” „Nu, din păcate, nu. Știți, în istorie, iar restauratorii angajați în acest proiect știu asta, acolo unde începe ipoteza, se termină restaurarea, atâta timp cât nu ai date științifice, exacte, certe, nu poți presupune, nu poți merge pe similaritate. Dar, nu se reconstituie, aici, la Cetate, decât ceea ce strict din punct de vedere științific poate fi fundamentat. Reconstituirea, restaurarea se va face cu gresie din carierele de la Molid, care are o anume duritate, acea gresie galben – vineție folosită și la construcția ei… M-ați întrebat dacă există undeva vreo schiță. În 1538, Soliman Magnificul a rezidat în Cetate 4 zile. În arhivele otomane trebuie să existe vreun plan al Cetății de Scaun, nu lăsau turcii la voia întâmplării ceva. Dar, vom vorbi și despre asta, mai încolo… Chiriașii. „Teme-te de Dumnezeu, aria necropolară nu s-a terminat !” (Dăm, în incinta cetății, de niște cranii, fixate parcă, turnate, în buza unui zid. Îmi flutură prin minte, instantaneu, Balada Meșterului Manole, cu Ana lui, cea sacrificată și zidită în piatră, la Curtea de Argeș.) „Noi facem aici arheologie preventivă, de întâmpinare, îi asistăm pe cei care fac lucrări și, acolo unde este cazul, descărcăm de sarcină arheologică aria unde se lucrează și culegem o seamă de informații în legătură cu istoria cetății. Ei sunt «chiriașii» noștri, o parte dintre ei (Omul de știință surâde, cu ochii, nevinovat.)… Sunt, până acum, 38 de morminte, iar aria necropolară, teme-te de Dumnezeu!, nu s-a terminat, credem… E clar că, pe vreme de asediu, oamenii erau îngropați în cetate. Avem și două gropi comune, 15 schelete, în una, iar în alta 8. Din fericire, am găsit și o monedă, ce ne arată când s-au făcut aceste înmormântări: sunt în legătură cu faimosul asediu din 1653, îndreptat împotriva soției lui Vasile Lupu, care pribegea deja, iar Gheorghe Ștefan, care avea să-i urmeze la domnie în același an, îl asedia aici pe ginerele lui Vasile Lupu, Timuș Hmelnițki”. Carieră de piatră a târgului modern Din 1675, începe procesul de degradare a Cetății. Dumitrașcu Cantacuzino, la poruncă turcească, pune lagum, praf de pușcă, adică, sub ziduri, cu gând să le dărâme, însă ele rezistă. „Au umplut-o cu lemne și cu paie, apoi le-au dat foc și le-au ars”, spun cronicile. În 1684, se produce un nenorocit de cutremur de zic, iarăși, cronicile vechi, că s-a prăbușit până și turnul cel înalt de-i ziceau Nebuisăi. „Adică Neboise, nu te teme, invincibilul, în slavonă, mă lămurește cronicarul din zilele mele, care continuă, impasibil, cu lămuriri… Urmează acoperirea cu moloz, lungă, uitarea, până pe la începutul sec. al 19-lea când, din păcate, Cetatea de Scaun a devenit cariera de piatră a târgului modern, pentru că marea majoritate a caselor moderne, care au făcut fala orașului după 1800, sunt construite cu piatră luată din cetate. Romstorfer, Nestor, Vătășeanu La 1893, intervine Ordinul imperial, când Cetatea de Scaun este declarată monument și apare în istoria ei cel care, 9 ani de zile, va munci s-o scoată din propria ei cenușă: Karl Adolf Romstorfer. Fondator al Muzeului Național al Bucovinei, lasă celebra monografie „Cetatea Sucevii, descrisă pe temeiul propriilor cercetări făcute între 1895 și 1904” (Institutul de Arte Grafice “Carol I”, București, 1913) – în 170 pagini+12 planșe anexate, 113 ilustrații în text. Pentru monografie, primește titlul de Comandor al Ordinului Coroana Ro-mâniei și titlul Bene Merenti, de aur, de la Carol I. Al doilea val de lucrări de restaurare începe în 1951, când se fondează un soi de șantier școală de arheologie medievală. Două mari personalități se implică – prof. Ion Nestor, adevăratul întemeietor de școală de arheologie medievală din România, și acad. Virgil Vătășeanu, aflăm de la Florin Hău. Visul unui arheolog Arheologul ne spune că una dintre dorințele sale, perfect realizabilă în condițiile de față, ar fi publicarea, la finalul lucrărilor, a unuia sau a unor volume care să facă referire la toate categoriile de lucrări care s-au făcut în Cetate, cu scopul de a transmite generațiilor viitoare informație de bună calitate cu tot ce s-a făcut aici, lucrări de cercetare arheologică, restaurare sau consolidare. Visul său: un amplu proiect de cercetare româno-turcă a arhivelor otomane. „V-am spus, turcii nu lăsau nimic la voia întâmplării. În arhivele otomane, păstrate cu grijă, trebuie să existe informații prețioase pentru noi. Totul e să trimitem, acolo unde ele se păstrează, specialiști în turca veche, istorici etc., pentru studiu minuțios și de anduranță. Pe urmă, ar fi o altă dorință. Aceea de a lua legătura cu urmașii lui Romstorfer care, din câte am înțeles, au și o fundație care poartă numele marelui om de cultură. Trebuie să mai existe fotografii făcute la Cetate de antecesorul lor. Trebuie trimiși oameni în Austria, pentru a încerca să intrăm și noi în posesia acestui inestimabil tezaur fotografic. El a făcut, bănuim, sute, dacă nu cumva mii de fotografii, aici, la Cetate, care pot exista fie în custodia urmașilor săi, fie în custodia statului austriac”. Kilometrul 0 al turismului din Bucovina Gheorghe Flutur: „În termenii aceștia trebuie vorbit: kilometrul 0 al turismului din Bucovina trebuie să devină Cetatea de Scaun a lui Ștefan cel Mare. Practic, aici a fost capitala Moldovei, și marele voievod a lăsat atâtea obiective, pe care noi avem obligația să le reparăm, să le fortificăm. De aceea, sunt bucuros că am reușit să dau drumul la un proiect de aproape 14 milioane de euro, împreună cu Primăria Sucevei, pentru consolidarea Cetății de Scaun, pentru ca aceasta să devină un punct de atracție pentru turiști, pe Drumul Mușatinilor. Sunt convins că vor veni foarte mulți turiști, mai ales că dorim să creăm și o panoramă, să punem în operă această panoramă și să se vadă, oricând, Cetatea, plină de lumină, și din centrul orașului, și de la Casa de Cultură, și de peste tot. Acolo vor fi, pe de altă parte, spații pentru diverse manifestări, în mod civilizat. Teatru de vară etc. Fel de fel de manifestări culturale, științifice, găzduite în Cetatea lui Ștefan. Mai durează puțin lucrările, sunt destul de sensibile și complicate, cercetările de acolo sunt foarte sensibile, pentru că trebuie făcută descărcarea arheologică. Important este că s-a început cu dreptul și că e o firmă serioasă ce lucrează acolo. Cred că, undeva la anul, pe vremea aceasta, în iarnă, putem discuta de un proiect conturat, la care să vină cu drag, pe viitor, toți românii. Simbolic, Cetatea de Scaun a Sucevei este cel mai important proiect. Dar să nu uităm că există planuri și pentru Dragomirna, și pentru Sucevița, și pentru Moldovița. Sunt multe proiecte pe care avem obligația de a le realiza, a le restaura, consolida. Ce au lăsat înaintașii noștri e o obligație pentru noi a păstra, a fortifica, dacă vreți, fără ca cineva să ne ceară să facem și noi ceva la rândul nostru frumos pentru generațiile viitoare”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: