Moldova lui Ștefan la Voroneț

Sub un cer de un senin desăvârșit și în cea mai mare lumină a acestei ierni, Mănăstirea Voroneț, Sfânta Mănăstire Voroneț, cum o numesc slujitoarele și închinătorii acestui vestit locaș, și-a primit duminică oaspeții la sărbătoarea pomenirii celui dintâi stareț al ei, Cuviosul Daniil Sihastrul, duhovnicul lui Ștefan cel Mare, care își doarme somnul de veci în biserica mănăstirii, cu o candelă de-a pururi aprinsă la căpătâi.
 

Slujba a fost oficiată de un sobor de preoți avându-l în frunte, ca de mulți ani încoace, de nu cumva chiar de la redeschiderea mănăstirii, pe ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, cu osebire atașat de acest locaș și de obștea sa pentru marea credință și marea vrednicie cu care veghează la păstrarea și ocrotirea moștenirii nepereche a Voievodului, a celui mai iubit român din toate timpurile. În sobor, a putut fi recunoscut, străbătut de o emoție nu ușor, credem, de stăpânit, preotul Nicolae Cojocaru, din Câmpulung Moldovenesc, cunoscut cărturar, doctor în teologie și în etnologie, laureat al Premiului Academiei, al cărui fiu, Alexandru, profesor și doctor în teologie, a fost hirotonit diacon, eveniment major în viața tânărului și a familiei, intensificat de săvârșirea lui de către Înaltul la Voroneț. În paraclisul frumos împodobit cu trandafiri roșii în covoarele moldovenești de lână și cu trandafiri albi la icoane și în brațele credincioșilor, Înaltul a evocat, ca și cum atunci s-ar fi petrecut, în fața noastră, întâlnirea lui Ștefan cu Daniil Sihastrul, întâlnire soldată cu victoria domnitorului împotriva necredincioșilor și cu zidirea splendidului locaș. Splendoarea sa, a spus ÎPS Pimen, rezidă în valoarea icoanelor sale, zugrăvite de artiști cu mare credință, care țineau post în timpul lucrului și post negru la pictarea chipurilor sfinților, astfel că privite chiar și de cei de alte credințe, dar mai ales cu ochiul trupului și al sufletului de către creștini, ele vorbesc tuturor despre o viață de sfințenie. Ochiului acestuia, al sufletului și al trupului, i se arată nu o pictură, ci un sfânt: ,,Am dat o dată unei credincioase icoana Sfântului Gheorghe și ea a exclamat: «O, acesta este Sfântul Gheorghe!»”. Înaltul a elogiat, de asemenea, Bucovina, ținutul unor astfel de valori de credință, istorie și frumos, pre-cum Voronețul, socotindu-i fericiți pe cei născuți aici, dar și pe cei ajunși să trăiască aici, precum Cuvioșia Sa, pretutindeni pământul românesc fiind minunat, ,,dar aicea mai aparte”. Și nu în ultimul rând a lăudat cu multă căldură înfățișarea de acum a Mănăstirii, jertfa credincioșilor administrată cu profundă înțelepciune și cu extraordinar spirit gospodăresc de Maica Stareță, Stavrofora Irina Pântescu, și de obștea sa. Nu avem cum să-i menționăm pe toți cei pe care îi include această jertfă și nici pe toți, atât de numeroșii, invitați, participanți la marea sărbătoare a ctitoriei ștefaniene. De aceea, ne mulțumim nu-mai să-i numim pe acad. Andrei Eșanu, din Chișinău, și pe Lazăr Fialcovschi, din Regiunea Cernăuți, pentru a argumenta bucuria Maicii Starețe Irina de a-i avea la praznic pe reprezentanții întregii Moldove a lui Ștefan cel Mare. Nu întâmplător, pentru că la Sfânta Mănăstire Voroneț, dragostea de Țară este o lecție a fiecărei zile, trăită și împărtășită de fiecare din monahiile ei, de orice român care vine să se închine la icoanele sale.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: