„Bucovina și bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiționalism și modernitate”

Institutul „Bucovina” al Academiei Române organizează, anual, o manifestare științifică mai amplă, cu caracter de bilanț, la care sunt invitați cercetători științifici, cadre didactice din învățământul universitar, alți intelectuali preocupați de cunoașterea fenomenelor culturale și istorice din Bucovina de altădată.

 

Anul acesta, pe 10 și 11 noiembrie 2011, la Hotel Gerald’s din Rădăuți, Institutul „Bucovina” al Academiei Române, în parteneriat cu Serviciul Județean Suceava al Arhivelor Naționale (SJAN) și Societatea Pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (SCLRB), a organizat o conferință științifică internațională, cea de-a IV-a în organizarea cercetătorilor de la Rădăuți. În conformitate cu Declarația participanților la Conferința internațională de la Rădăuți, din 3 iunie 1996, aceste reuniuni științifice internaționale trebuiau să se desfășoare, pe rând, la Augsburg, Cernăuți și Rădăuți, la un interval de doi ani. După anul 2000, ritmicitatea întrunirilor științifice internaționale nu a mai fost respectată, doar Institutul „Bucovina” al Academiei Române fiind cel care mai realizează astfel de manifestări. Dintre partenerii inițiativei tripartite de studiere sistematică a istoriei și culturii Bucovinei, asumată în anii ’90 ai secolului trecut, se cuvine să apreciem în mod deosebit participarea cercetătorilor Luzian Geier și Otto Hallabrin de la „Bukowina Institut” din Augsburg și a domnului dr. Ortfried Kotzian, director al HDO din München, Germania. După deschiderea oficială a lucrărilor conferinței internaționale, la care a fost prezent subprefectul Angela Zarojanu, Simion Sticleț, viceprimarul municipiului Rădăuți, și dr. Daniel Hrenciuc, președintele Comisiei de Învățământ și Cultură a Consiliului Municipal Rădăuți, conferința a debutat cu vernisarea expoziției intitulate: Mărturii documentare privind stabilimentele balneo-climaterice ale Bucovinei. Inițiator de proiect și realizator a fost Simona Palagheanu, șef serviciu la SJAN Suceava. Prezența lucrătorilor de la SJAN Suceava, cu expoziții circumscrise tematicii conferinței Institutului „Bucovina”, consolidează legătura care există între cercetarea științifică și cei care sunt în slujba păstrării și valorificării tezaurului memoriei naționale. Conferința științifică internațională de la Rădăuți a fost închinată centenarului nașterii academicianului Radu Grigorovici, unul dintre întemeietorii instituției științifice de la Rădăuți, fost vicepreședinte al Academiei Române și președinte de onoare al Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina. Acesta spunea, în 1996, că gândul de a contribui la cercetarea trecutului Bucovinei „ar putea ajuta câtuși de puțin la supraviețuirea virtuților acestei regiuni născute din valurile Istoriei, mă face să sper că nu irosesc anii care mi-au fost dăruiți”. Iar contribuțiile sale la înțelegerea unor fenomene și procese istorice ale provinciei sale natale au fost esențiale, precum în domeniul traducerii unor izvoare istorice de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și din secolul al XIX-lea, al demografiei istorice, cel al Ausgleichului, „modelul Bucovina” și Monarhia Austro-Ungară etc. Pentru a evoca personalitatea academicianului Radu Grigorovici, fizicianul devenit redutabil istoric al Bucovinei, au fost prezenți la Rădăuți sau au trimis comunicări: Dimitrie Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române, dr. Ortfried Kotzian, dr. Manfred Rehbinder, dr. Nadia-Ruxandra Mezincescu, dr. Rodica Grigorovici-Marchidan, Natalia Masijan, dr. Andrei Deveny, drd. Vasile Schipor, dr. Mihai Popescu, dr. Rodica Iațencu, Petru Bejenariu și Dumitru Teodorescu. Acest prim calup de comunicări a fost întregit cu prezentarea ppt. Czernowitz Art Gallery. Im piam memoriam acad Radu Grigorovici și de vernisarea expoziției Dezvoltarea edilitară în Bucovina la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, inițiatorii și realizatorii proiectului al doilea fiind Claudiu Macsim și drd. Simina-Octavia Stan de la SJAN Suceava. Cea de-a doua serie de comunicări circumscrise tematicii conferinței internaționale a fost susținută de dr. Ștefan Purici, Otto Hallabrin, dr. Mihai-Ștefan Ceaușu, dr. Florin Pintescu, dr. Ilie Luceac, dr. Harieta Mareci-Sobol, drd. Ligia-Maria Fodor, dr. Cătălin Turliuc, dr. Ion Mareș, dr. Liviu Papuc, dr. Constantin Ungureanu, drd. Ștefănița-Mihaela Ungureanu, dr. Arcadie Bodale, Mircea Irimescu, Elena Pascaniuc, Mihai Camilar, Luzian Geier, dr. Doina Iavni, drd. Vasile Schipor, dr. Marian Olaru și dr. Ovidiu Bâtă. Autorii au abordat în studiile prezentate teme ca: autonomia Bucovinei, administrația Bucovinei în perioada autonomiei, particularitățile mișcării politice a românilor bucovineni, rolul familiei Hurmuzaki, copilăria în fotografii de epocă, naționalism și minorități, datarea Bisericii „Sfântul Nicolae” din Suceava, un militant – dr. Emilian Slușanschi, recensămintele populației din Bucovina din 1880-1890 și 1930, presa din Monarhia Habsburgică (1848-1868), documentele referitoare la Bucovina în Arhiva de Război de la Viena, activitatea Societății pentru Cultură, artistul rădăuțean Hubert Worty-Wimmer, activitatea preotului Simion Cobilanschi, cultura populară din Bucovina, Nicolai Grămadă, tradiția intelectuală din Bucovina la mijlocul secolului al XIX-lea, presa, literatura și identitate națională, Bucovina și bucovinenii la sfârșitul secolului al XIX-lea în cuvânt și imagini etc. Fiecare panel cu comunicări a fost însoțit de dezbateri pe marginea celor prezentate și de un semnal editorial cu cărți și reviste de istoria și cultura Bucovinei. În dezbaterile susținute a fost evidențiat entuziasmul celor care au participat la conferință, dată fiind puținătatea mijloacelor și resurselor alocate cercetării; numărul mic de specialiști care se ocupă cu cercetarea acestui domeniu – istoria și cultura Bucovinei; răspândirea extraordinară a surselor istorice, destinul arhivelor Bucovinei fiind unul similar celui al provinciei și al locuitorilor acesteia; nevoia reală a editării izvoarelor istorice pentru realizarea ulterioară a unor lucrări de sinteză care să răspundă exigențelor actuale ale dezvoltării științei istorice și a istoriei culturii etc. Între punctele tari ale acestei conferințe reținem: numărul mare al celor care s-au înscris pentru a participa la lucrările conferinței – 36; au participat 34, aceștia fiind din țări ca Germania, Elveția, Ucraina, Republica Moldova și România; calitatea deosebită a comunicărilor, rod al cercetărilor aprofundate în domeniul abordat; diversitatea tematică și perspectivele multiple de cercetare a istoriei și culturii Bucovinei din secolul al XIX-lea; nevoia dezvoltării cercetării folosind oportunitățile oferite de cultura proiectului, cooperarea inter și transdisciplinară pentru cercetarea istoriei și culturii Bucovinei; precum și realizarea parteneriatului pentru realizarea proiectului conferinței științifice internaționale între instituții de stat – SJAN Suceava, organizații neguvernamentale – SCLRB și instituții de cercetare științifică – Institutul „Bucovina” al Academiei Române. Trecut prin multitudinea exigențelor privind cercetarea istoriei și culturii Bucovinei, Institutul „Bucovina” al Academiei Române, cu sediul de cercetare în municipiul Rădăuți, care a organizat manifestarea științifică prezentată mai sus, pe lângă diversele proiecte de cercetare realizate pe parcursul existenței sale, în ciuda a numeroase potrivnicii, a reușit să editeze 36 de numere ale publicației „Analele Bucovinei” și 32 de lucrări în Colecția „Enciclopedia Bucovinei în studii și monografii”, intră în cel de-al douăzecilea an al existenței sale sub semnul maturității. Dr. MARIAN OLARU, Directorul Institutului „Bucovina” din Rădăuți