Ca între frați, în ospeție la Sipoteni

Cu câțiva ani în urmă, după o excursie de vis, ce a ținut 8 zile, în… împărăția țarilor, când norocul mi-a purtat pașii pe malurile Nevei, pe malul lacului Ladoga (cel mai mare din Europa) și prin Athosul Nordului, cum este numită Insula Valaam din nordul Rusiei, am poposit, la venire spre casă, într-o altă „împărăție”, ce-i drept mai mică, din Basarabia.
 

Împărăție, zic eu, metaforic, pentru că, de fapt, este vorba de parohia creștin-ortodoxă din Sipoteni, raionul Călărași, o localitate centru de comună, așezată la 58 km distanță de Chișinău. Ne invitase, aici, cu insistență, în graiul plăcut de moldovean, protoiereul Ghenadie Petriciuc, nimeni altul decât ghidul nostru din minunata excursie de care vorbeam mai sus. Ne-a răsfățat părintele, atunci, cu tot felul de bucate și vin de viță nobilă, etalând, în fața celor 17 musafiri, români de peste Prut, calități deosebite de vrednic gospodar care știe să-și primească musafirii cu dragoste și căldură. Parcă au zburat cei trei ani de atunci și iată că aflu câteva vești îmbucurătoare. La mijlocul lunii septembrie a acestui an, „pentru activitatea sârguincioasă spre binele Bisericii Ortodoxe din Moldova”, părintele Ghenadie a fost decorat și a obținut dreptul de a purta mitra, iar soției sale, preotesei Xenia Petriciuc, i s-a înmânat Ordinul Bisericesc „Sfânta Cuvioasă Parascheva”. Ceremonialul s-a desfășurat în fața a numeroși credincioși, în biserica satului, după o sfântă liturghie oficiată de Preasfințitul Petru, episcop de Ungheni și Nisporeni. La scurt timp după acest eveniment, spre marea mea surprindere și, totodată, satisfacție, primesc invitația de a-i face o vizită părintelui din Sipoteni. „E hramul comunei – ni s-a spus – și musai, trebuie să veniți”. Am acceptat cu plăcere, mai ales că știam din capul locului că ne va însoți părintele protoiereu Vasile de la Iași, cu preoteasa Maria, niște oameni deosebiți, cu suflet mare, respectuoși și plini de evlavie, cu care fusesem și în excursia din nordul Rusiei. Ș-apoi, vorba românului, „dacă-i hram, hram să fie!”. Așa că, recent, într-o minunată zi de toamnă (parcă și Dumnezeu a ținut cu noi), am trecut, fără niciun fel de probleme granița pe la Sculeni, bătând șoseaua, nu prea netedă, ce duce spre capitala Moldovei, până în satul Sipoteni. Aici ne-am oprit mai întâi la biserică, unde gazda noastră a oficiat slujba de duminică, plus două cununii religioase și câteva pomeniri, toate încheindu-se în jurul orei 12. De sus, de la biserica veche (pentru că alta nouă se află în plină construcție), se poate vedea, ca în palmă, aproape întreaga așezare. O comună mare, frumos dezvoltată în comparație cu altele, în care trăiesc 7500 de locuitori. Suprafața – 48,93 kmp. Nu trebuie să ai cu tine un ghid sau să-ți furnizeze cineva unele amănunte pentru a-ți da seama, privind doar casele oamenilor, că, aici, ai de-a face cu gospodari autentici, care știu să-și valorifice munca, investind în tot ceea ce cred că le este util. Sunt oameni stabili, care nu-și părăsesc ușor meleagurile natale pentru că, în general, găsesc de lucru pe raza comunei. La Sipoteni (așezare menționată documentar în 1585), funcționează 25 de unități comerciale, printre care moară, brutărie, oloiniță, fabrică de sucuri de mere, fabrică de vinuri, o unitate de prelucrare a lemnului și alta cu profil avicol. Despre numărul mare de fermieri care dau pământului adevărata valoare ce să mai vorbim… Bucuros de oaspeți, părintele ne-a invitat acasă. Eram, cu toții, 9 persoane din România, printre care și primarul comunei Țigănași din județul Iași. Aici, ca de altfel pretutindeni pe unde am poposit în comuna Sipoteni, ne-am simțit… ca acasă. Sau poate că mult mai bine, dacă mă gândesc la bunătățile de pe masă, la cuvintele frumoase de bun venit, rostite cu har preoțesc și suflet deschis de gazdă. A fost un adevărat ospăț, cum le place să spună basarabenilor, care n-a durat mult pentru că trebuia să fim prezenți în centrul civic al așezării, unde era… treabă, nu glumă. Părintele Ghenadie și părintele Vasile, cu vocea sa plină de rezonanță, trebuiau să sfințească localul primăriei. Și au făcut-o cum au știut mai bine, în prezența a numeroși localnici, în frunte cu tânărul și inimosul primar Vasile Rață, cu alte oficialități, unele cu funcții înalte în Guvernul Moldovei sau la nivelul raionului Călărași. Erau prezenți, aici, fii ai satului, printre care și un ministru adjunct de externe al țării, un tânăr simplu, modest, îmbrăcat în blugi, care nu s-a ferit niciun moment să discute cu noi, să dialogheze cu toți cei care ar fi dorit să-l abordeze într-o privință s-au alta. Toți moldoveni, adică români de-ai noștri de peste Prut, purtând nume des întâlnite și în județul Suceava: Trifan, Adam, Olari, Coțofană, Diniță, Chitoroagă, Rață etc. Ne-am înțeles de minune în … limba moldovenească – sau poate că cea română, nu a fost nevoie de translator, nici când am vizitat expoziția, cu mai multe standuri (tip „Produs în Bucovina”), amenajată în preajma căminului cultural. Vorba vine „cămin cultural”, pentru că la Sipoteni funcționează o casă de cultură uriașă, aproape cât cea a sindicatelor din municipiul Suceava. Pe esplanada din față, formații artistice din localitate, compuse din tineri îmbrăcați în frumoase costume populare moldovenești, aidoma celor din Bucovina, au prezentat un spectacol artistic. „Hramul încă nu s-a terminat, ci abia de acum începe!”, ne-a anunțat, mai în glumă, mai în serios, una dintre oficialitățile locale, invitându-ne într-o sală specială, unde se organizează petreceri pentru tineret. Am dat anii înapoi, răspunzând, marea majoritate dintre noi, la invitația gazdei de a ne așeza la mesele încărcate cu bunătăți. Cum este obiceiul locului, plăcut de altfel, gazde și musafiri au toastat pentru prietenie, înțelegere, pace și sănătate. Iar părintele Vasile, de la Iași, de loc din comuna Bogdănești, Suceava, absolvent al Facultății de Teologie din Chișinău, în loc de discurs, a surprins întreaga asistență interpretând, în mod profesionist, melodia „Pune Doamne dragoste între frați”. Iar noi l-am ascultat și tot ceea ce am făcut la Sipoteni am făcut cu dragoste și plăcere. Ca între frați!

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: