Dacă nimeni nu va fi interesat să opereze automotorul

Dornișoara riscă să ajungă ruptă de lume

Autoritățile locale din comuna Poiana Stampei se arată îngrijorate față de decizia CFR Călători de a scoate din circulație automotorul care circula pe calea ferată Floreni – Dornișoara. Așa cum am aflat de la primarul comunei, Elisei Todașcă, dacă nu se va găsi un operator privat care să opereze pe această linie, legătura cu Dornișoara devine o problemă pentru comună.
 

Automotorul Malaxa 944 in Poiana Stampei

CFR SA, compania care gestionează infrastructura feroviară din România, va organiza pe 10 noiembrie, la Bursa Română de Mărfuri, o licitație publică cu strigare pentru închirierea a circa 1.600 km de cale ferată desfășurată din infrastructura feroviară neinteroperabilă. Printre cei 1.600 km care urmează a fi închiriați se numără și liniile din județul Suceava Dornești – Gura Putnei – Putna, Dornișoara – Floreni și Gura Humorului – Dărmănești. Peste 360 de localnici din Dornișoara riscă să devină izolați de centrul comunei În cazul în care niciun operator privat nu va exploata secția de cale ferată Dornișoara – Floreni, în luna decembrie, după scoaterea din circulație a automotorului care circulă în prezent între aceste două localități, peste 360 de locuitori ai satului Dornișoara vor rămâne izolați de comună, pentru că trenul este singurul mijloc de transport pentru majoritatea localnicilor. „În Dornișoara sunt 363 de oameni, iar dacă la licitația organizată de CFR nu va participa niciun operator de transport feroviar care să concesioneze linia, va fi o problemă majoră pentru comunitate, pentru că linia se va închide. Oamenii din Dornișoara nu au niciun alt mijloc de transport la dispoziție și, practic, vor rămâne izolați. Din această localitate sunt aproape 30 de copii care merg zilnic la școală la Vatra Dornei, la Grupul Școlar Agricol Dorna Candrenilor sau la școala din centru de la Poiana Stampei; și nu vor mai avea cu ce ajunge la ore. Sunt oameni care muncesc la Vatra Dornei și nu mai au cu ce ajunge la serviciu! Cu un singur microbuz școlar și cu o comună destul de mare, cu locuințe grupate în locuri izolate, abia putem asigura o parte din transportul elevilor până în centrul comunei. Apoi nu este normal ca elevii să meargă cu mașini de ocazie spre licee” a precizat primarul Elisei Todașcă. În timp ce administrația locală înțelege importanța transportului feroviar pentru zonă, călătorii merg cu „nașu’” Primarul Elisei Todașcă a precizat că a cerut sprijin pentru ca linia spre Dornișoara să nu se închidă atât la Consiliul Județean, cât și la CFR. „Nu vreau să se înțeleagă că mă zbat pentru ca această linie să fie funcțională în scop electoral. În 2012 nu voi mai candida pentru vreo funcție la primărie, dar împreună cu viceprimarul Viluț Mezdrea încercăm să facem tot ceea ce este posibil pentru ca acești oameni să aibă un mijloc de transport pentru a ajunge la Vatra Dornei. Apoi în zonă este o carieră de piatră, se exploatează lemn, și sper ca în timp oamenii să conștientizeze importanța transportului feroviar. Cred că odată închisă, linia va fi distrusă” ne-a spus Elisei Todașcă. Localnicii din Poiana Stampei și din Dornișoara spun că pe automotorul CFR-ului, deși are în perioada anului școlar mulți călători, majoritatea circulă fără bilet, motiv pentru care costurile exploatării acestuia ar fi destul de mari. Deși în mai toate haltele se văd afișe mari în care călătorii sunt îndemnați să-și cumpere bilete, „călătoria cu nașul este mai ieftină, este la jumătate de preț, un bilet cu nașul până la Dorna costă 2 lei”, după cum ne-a spus un localnic. Pe una din cele mai vechi căi ferate din țară circulă un automotor din 1940 Traseul are 21,3 km de la ramificația Floreni până la Dornișoara și numără 5 stații și halte: Podu Coșnei, Turbăria Stampei, Poiana Stampei, Dorna Burcut și Dornișoara. Pe această linie circulă zilnic două perechi de trenuri; sau, mai bine zis, un automotor fabricat în 1940 face două curse. Așa cum am aflat de la Mihai Tudosă, de la Facultatea de Transporturi Feroviare București, un împătimit al studierii materialului rulant care circulă pe căile ferate, „deși are o masă de doar 24 de tone, istoria automotorului este una cu «greutate», fiind unul din cele 178 de auto-motoare pe 2 osii construite la fabrica «Malaxa» între anii 1930 și 1940. Deși inițial au fost înzestrate cu motoare Ganz de 120 CP, care cu ajutorul unei transmisii în 5 trepte de viteză atingeau 70-75 km/h, acum aceste automotoare sunt modernizate. Cele 54 de locuri pentru pasageri sunt împărțite în câte două camere, între acestea fiind amplasate motorul și transmisia”. Sursele documentare indică realizarea legăturii pe ecartament normal între Vatra Dornei și Dornișoara la 1 august 1915, iar stația Dornișoara se află la 1032 metri altitudine (a doua din țară), după stația Predeal, considerată a fi cel mai înalt vârf de pantă din România, la aproximativ 1040 metri. Amenajarea spațiilor pentru gararea trenurilor, o problemă dificilă Așa cum am aflat de la un fost angajat al căilor ferate din Poiana Stampei – care a dorit să rămână anonim în speranța că își va găsi din nou un loc de muncă la CFR –, va fi foarte greu ca cineva să opereze pe această linie în afara CFR Călători, pentru că niciun „privat” nu are unde să își facă bază pe ele, să amenajeze remiză. Pentru ca să fie rentabilă, această secție trebuie să fie deservită de un automotor, dar acesta are nevoie de întreținere, de revizii, de alimentare cu motorină, deci este nevoie de o remiză. Dacă secțiile propuse pentru închiriere ar fi grupate, privatul ar avea cum să-și amenajeze propriul depou. Fostul ceferist ne-a spus că pe toată linia Floreni – Dornișoara macaze funcționale sunt doar la Dornișoara, însă acolo doar linia 2 poate fi folosită, ceea ce face imposibilă gararea materialului rulant, pentru că este interzis ca trenul să intre într-o stație direct pe o linie pe care se mai află un tren sau un alt obstacol. Ceferistul ne-a mai spus că cel mai convenabil pentru această licitație ar fi fost ca respectivele secții nerentabile să fi fost grupate pe zone, astfel încât să poată fi asigurată o exploatare rentabilă și pentru operatorii privați.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: