Târgul Mărului, sub semnul belșugului acestui an

Sâmbătă și duminică, în Piața „Nada Florilor” din municipiul Fălticeni s-a desfășurat ediția a VIII-a a Târgului Mărului. La expoziția cu vânzare de fructe au participat 20 de pomicultori din zona Fălticeni, cumpărătorii putând alege cele mai frumoase fructe din peste 10 soiuri de mere expuse pentru comercializare. Soiuri cum ar fi „Ionathan”, „Ionared”, „Delicios auriu” (Golden delicious), „Idared”, „Florina”, „Rădășeni” au putut fi achiziționate la prețuri între 1,5 și 2 lei pe kilogram, în cazul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni, și între 1,5 și 3 lei, în cazul Asociației Pomicultorilor din bazinul pomicol Fălticeni. Pomicultorii au venit cu merele în containere, dar și ambalate în saci de 8-9 kilograme și 15-17 kilo-grame. În piața civică, pe lângă fructele pomicultorilor, și-au expus produsele un distribuitor de utilaje agricole, unul de substanțe folosite în întreținerea culturilor, dar și producători de produse obținute prin prelucrarea laptelui și a cărnii, meșteri populari, apicultori, producătorii de flori și arbuști ornamentali, distribuitorii de vinuri.
 

“Este o zi mare pentru pomicultori, o zi mare pentru fălticeneni. De la an la an numărul pomicultorilor care participă la această manifestare a crescut, anul acesta participând 20 de proprietari de livezi. Un fapt îmbucurător este că din ce în ce mai multe exploatații private reușesc să facă performanță după o tehnologie de nivel european. Un alt lucru îmbucurător este acela că Stațiunea Pomicolă de la Fălticeni a reușit, ușor, ușor să iasă din situația în care se afla și, în câțiva ani de zile, își va redobândi rolul pe care l-a avut în ceea ce înseamnă cultura mărului în zona de nord a Moldovei”, ne-a declarat primarul Vasile Tofan. Întâlnirile pentru „sărbătoarea” mărului au împlinit 80 de ani De la dr. ing, Gheorghe Iacobuță, directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni, am aflat că Târgul Mărului este un târg cu tradiție. „Ar trebui să știți că, într-o revistă din 1936, numită «Acțiunea Pomicolă», care a fost editată de un pomicultor din zona noastră, învățătorul Vasile Lovinescu din Rădășeni, s-a consemnat că în acel an s-a ținut a treia ediție a „Festivalului mărului”. Dacă ne gândim că cel puțin două ediții au fost înainte și că festivalul se organiza din doi în doi ani, tradiția acestei întâlniri a pomicultorilor din bazinul pomicol Fălticeni a început din 1930. Putem vorbi de o tradiție de 80 de ani și aceasta este aproape de vârsta stațiunii, care anul acesta are 72 de ani de existență”, a spus Gh. Iocobuță. Ministrul transporturilor Anca Boagiu a inaugurat Târgul Mărului Ediția a VIII-a a Târgului Mărului a fost inaugurată oficial de Anca Boagiu, ministrul transporturilor, Vasile Tofan, primarul municipiului Fălticeni, Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, deputatul Ioan Bălan, conducerile Direcției Agricole Suceava și APIA Suceava, care au vizitat expoziția de fructe și standul APIA. Pe parcursul vizitării expoziției de fructe s-au purtat discuții cu producătorii și s-au căutat soluții la problemele ridicate de aceștia. Dacă în anii din urmă valorificarea fructelor era principala problemă, în acest an, chiar dacă merele produse în livezile românești nu se găsesc în marketuri, acestea se vor putea achiziționa de la comercianții de fructe din aprozarele de cartier sau din piețe. Așa cum am aflat de la Mircea Costușevschi, președintele Asociației Pomicultorilor din bazinul Fălticeni, pe lângă contractele comerciale încheiate deja în prima zi de târg, s-au purtat discuții avansate cu reprezentanții unei firme din județul Ilfov, care doresc să cumpere mere de la Fălticeni, rămânând de stabilit în următoarele zile detaliile de livrare a fructelor. Subvențiile pentru înființarea și întreținerea culturilor și taxa de drum pentru motorina folosită la lucrări agricole sunt problemele principale ale pomicultorilor Principala problemă a pomicultorilor sunt subvențiile pentru înființarea noilor livezi și prețul motorinei utilizate pentru lucrările agricole. Ciprian Onea produce pe o suprafață de 50 de hectare de livadă 7 soiuri de mere, cum ar fi „Pinova”, „Goldenul”, „Iona-gold”, „Ionathan”, „Golden delicios”, „Starkinson”, „Generos”. „Înființarea noilor livezi întâmpină probleme. Subvenția este zero, la livadă este ca la pășune, nici măcar nu avem aceeași subvenție ca la cultura mare. Avem cea mai mică subvenție din agricultură. Am înființat 10 hectare de livadă cu pomi aduși din Olanda, le merge foarte bine. Dăm din umeri și plantăm în continuare. Costurile cu întreținerea unui hectar de livadă s-au situat în acest an la 70 – 80 de milioane de lei vechi. În urma vânzării merelor cam ieșim chit pe chit, cheltuielile sunt mari, motorina este scumpă, nu este subvenționată, are același preț fie că o pui la tractor sau la autoturism. Este greu” , ne-a spus Ciprian Onea. Dr. ing. Gheorghe Iacobuț, directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură (S.C.D.P.) Fălticeni, a precizat că problema reconversiei pentru pomicultură trebuie făcută la fel ca în viticultură, multe plantații fiind îmbătrânite. „Pentru a schimba generațiile bătrâne de viță de vie există subvenții. La fel ar trebui să fie și în pomicultură. Sunt soiuri vechi, neadecvate, cu producție mică, care necesită un număr mare de tratamente. Cu atât mai mult se impune o subvenție pentru regenerarea livezilor. Sunt livezi care au dispărut, pentru că nu au fost replantate, perioada de viață a unei livezi fiind de 25 de ani”, a precizat dr. ing. Gheorghe Iacobuț. La rândul său, Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, a spus că „am cerut același lucru și pentru livezile de măr, pentru că noi suntem importatori de mere. Să primim subvenții de la Uniunea Europeană, să schimbăm livezile bătrâne cu cele tinere, cu generația nouă. Ministerul Agriculturii nu mai poate acorda subvenții pentru înființarea livezilor, acestea trebuie acordate prin mecanismele financiare ale Uniunii Europene”. Procesarea merelor la Fălticeni a eșuat De la Mircea Costușevschi, am aflat că merele industriale, căzătura, au fost livrate deja la fabricile de procesare de la Vaslui și de la Suraia, Vrancea, dar o astfel de fabrică de procesare ar fi benefică și în zona Fălticeni. „Avantajul ar fi că merele ar fi preluate din zonă, nu ar mai exista costuri de transport, pentru că distanța până la Vaslui este mare și cheltuielile de transport al fructelor până la fabrica de procesare le suportăm tot noi”, a precizat Mircea Costușevschi. De la primarul Vasile Tofan am aflat că în urmă cu doi ani o firmă austriacă era chiar în stadiu avansat de a face o fabrică de procesare la Fălticeni, era stabilită și locația, autorizațiile necesare etc., dar din cauza crizei austriecii au renunțat la investiție. În prezent, pe o linie de producție de capacitate mică, la fosta fabrică de conserve, un investitor a făcut câteva probe tehnologice pentru a obține suc de mere natural, fără conservanți, dar investiția nu este încă finalizată, linia nu are toate avizele de funcționare și nu s-a dat drumul la producție. „Bazinul Fălticeni ar putea oferi aproximativ 10 mii de tone de măr de industrie. Deci s-ar putea face aici o fabrică pentru prelucrarea mărului neconform la sortare, mărului de dimensiuni mici și a celui care a căzut din copac la maturitate, dar înainte de recoltare. Noi avem la stațiune un depozit cu o capacitate de 5500 de tone. Nu-l folosim la maxim pentru că nu avem atâta producție. Instalația de frig este mare consumatoare de energie, este cu amoniac. Dacă am găsi o soluție de a moderniza depozitul ar fi excepțional, nu numai pentru mine, ci și pentru restul pomicultorilor care nu au spații de depozitare adecvate sau pentru o fabrică de sucuri”, ne-a declarat ing. Gheorghe Iacobuț, directorul S.C.D.P. Fălticeni. Livezile, o afacere de familie în zona Fălticeni Inginerul horticol Ioan Florea a participat la toate edițiile Târgului Mărului, atât din plăcere, cât și ca o obligație profesională, fiind unul dintre marii producători de mere din Fălticeni și unul dintre cei care a înființat primele livezi în cadrul Stațiunii Pomicole Fălticeni. Pensionar fiind, Ioan Florea a dezvoltat o afacere în exclusivitate de familie și axată doar pe cultivarea merilor. În 1997 Ioan Florea a plantat merii, și-a construit depozit pentru mere, și-a achiziționat utilaje. Din acel an ferma pomicolă se tot extinde. „Participăm în fiecare an la Târgul Mărului. O facem din plăcere și ca o obligație profesională. Avem ocazia să ne cunoască cei care urmează să consume fructele produse de noi, care sunt deosebite ca gust, culoare și toate principiile pe care le are mărul. Fără măr nu se poate trăi. Anul 2011 a fost pentru mine unul normal, cu o producție bună, pe care am reușit să o recoltăm la timp, să o însilozăm. De aici în colo ne preocupăm de livrarea fructelor și reluarea procesului de la capăt, cu tot ce trebuie făcut pentru măr. Noi avem o producție de 24 – 25 de tone la hectar, cu toate problemele care au fost, în special seceta din perioada august – octombrie. Pentru că problema desfacerii nu este de acum, este de mai mulți ani, este o problemă grea, am căutat și am găsit soluții pentru valorificarea fructelor. Am un depozit destul de bun, cu instalații de frig și nu cred că vor fi probleme cu valorificarea în primăvară”, ne-a spus Ioan Florea Așa cum am aflat de la pomicultorii prezenți la Târgul Mărului, pentru majoritatea întreținerea livezilor și valorificarea producției este o afacere de familie. Mulți au fost nevoiți să se apuce de pomicultură pentru că le-au fost retrocedate terenuri pe care se aflau livezi, iar alții, cei mai puțini, cum ar fi inginerii Fântânaru, Costușevschi, Chiruță sau Florea, pentru că pomicultură au făcut o viață întreagă. Anca Boagiu a recomandat consumul de fructe românești După vizitarea expoziției de mere, ministrul transporturilor, Anca Boagiu, s-a oprit la standul de prezentare a Colegiului Tehnic „Mihai Băcescu”, unde s-a interesat de viitorul absolvenților de la această școală. Anca Boagiu a aflat chiar de la elevi că după absolvire aceștia fie că urmează diferite forme de învățământ superior, fie se angajează în fabrici de confecții din țară sau străinătate sau își deschid propriile ateliere de croitorie. Șefa atelierului-școală de la Colegiul „Mihai Băcescu” i-a prezentat ministrului transportului posibilitățile de producție ale școlii și specializările de la profilul tehnic textile și servicii. Primarul Vasile Tofan i-a făcut cadou Ancăi Boagiu o trăistuță confecționată la Fălticeni, dintr-un amestec de in și cânepă, după care ministrul a cumpărat câteva articole textile confecționate de elevii școlii. În cadrul vizitei de la Târgul Mărului, ministrul transporturilor a cumpărat și doi saci cu mere din soiurile „Golden” și „Florina”. Anca Boagiu a declarat că merele românești sunt foarte bune și a recomandat consumul de mere autohtone. „De câte ori vii în Bucovina ai ocazia să redescoperi tradițiile și valorile românești. Este locul unde se conservă cel mai bine tradiția românească. Inițiativele repetate pe care le regăsim în zonă de a promova produsele tradiționale românești sunt de salutat și de multiplicat la nivel național. Astăzi am văzut Târgul Mărului cu multă bucurie. Am constatat cât de multe soiuri românești de mere există și le recomand tuturor să le consume cu încredere. Nu am nimic împotriva importurilor, dar cred că ceea ce producem pe tărâm românesc este bun cu adevărat, cum știm din moși-strămoși”, a declarat ministrul Anca Boagiu. Mărul, un simbol al produselor din Bucovina Continuarea organizării Târgului Mărului, după un an de întrerupere, a fost apreciată și de președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur. Colaborarea dintre pomicultorii din Fălticeni și Consiliul Județean a început odată cu înființarea Asociației “Produs în Bucovina”, în 2009. Mai mult decât atât, din această toamnă, S.C.D.P. Fălticeni va livra aproximativ 700 de tone de mere elevilor din județele Suceava și Iași în cadrul Programului guvernamental lapte – corn – măr. „Așa cum i-am obișnuit pe locuitorii din zona Fălticeniului, toamna târziu, când se termină de recoltat mărul aici, se organizează Târgul Mărului. Poate mai mult ca oricând am curajul să vin cu sufletul deschis și mulțumit la acest Târg de mere, când știu că produsele acestea, foarte sănătoase și foarte căutate, au început să aibă mai multă desfacere față de acum câțiva ani. Vă amintesc că producătorii de mere din această zonă au reușit să își vândă merele și în școli. Din acest program guvernamental cu mere în școli au reușit să câștige oameni din zona Fălticeniului și mă bucur foarte mult. De asemenea, vă amintesc că toate acțiunile de promovare a produselor din județul Suceava au avut în standuri și mere. Dacă am fost la Cluj, Iași, București și în altă parte, și cei de la Fălticeni, cu mărul lor, au fost prezenți. Aș spune că mărul a devenit un simbol al produselor din Buco-vina. Producătorii sunt mulțumiți că au piață, au unde să își vândă aceste produse. Săptămâna viitoare vom fi prezenți din nou la București cu produsele din Bucovina, vom merge în parcul Titan și încercăm să găsim și alte piețe de desfacere. Este un lucru îmbucurător și aș dori ca mai mulți tineri să înființeze culturi de măr”, a spus Gheorghe Flutur. Spectacol folcloric și expoziție canină Târgul Mărului a mai inclus și un amplu program artistic, în cadrul căruia au evoluat pe scena din Piața „Nada Florilor” Ansamblurile folclorice ale Clubului Copiilor Fălticeni, conduse de învățătorii Maria Tanasă și Gheorghe Popa, Ansamblul Folcloric “Trandafirul” al Centrului Cultural “Grigore Vasiliu Birlic” și Ansamblul Artistic “Ciprian Porumbescu” Suceava. Pentru prima oară la Fălticeni a fost organizată și o expoziție canină. Clubul Național Bucovina al crescătorilor și proprietarilor de câini de rasă „Ciobănesc românesc” de Bucovina a adus în urbea de pe Șomuz cele mai frumoase exemplare din rasa „Ciobănesc românesc”. Albi, pătați alb cu negru sau mai mult negri decât albi, cei 10 „blănoși” i-au atras pe vizitatori, fie că au fost copii sau vârstnici. La final, câinii au defilat prin fața scenei, prezentările fiind făcute de dr. Constantin Viorel Gașpar, președintele Clubului Național „Bucovina” al Crescătorilor și Proprietarilor de Câini de Rasă. Legătura dintre câini și pomicultori a fost făcută chiar de Mircea Costușevschi, președintele Asociației Pomicultorilor din bazinul Fălticeni, care a precizat că între pomicultori și câini există o strânsă legătură, câinii păzind zi și noapte livezile mai bine decât paznicii.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: