În dosarul „Mafia rurală”

Din șapte arestați, unul a fost lăsat să plece acasă

Alexie V. Pitișciuc, zis Vâju, de 23 de ani, din Frasin, frații Flocea-George Ștefan, zis Pletosu’, și Alexandru Constantin, zis Ali, în vârstă de 25, respectiv 23 de ani, și Marian Catrinar, de 23 de ani, zis Marin, Miftodie Eugen Lucuțar, Vasile Tiberiu Flocea, zis Baia, și Bogdănel Gheorghe Ciobotar, toți din Stulpicani, protagoniști ai dosarului denumit de judiciariști „Mafia rurală”, au compărut, ieri, în recurs, la instanța de permanență a Curții de Apel Suceava, solicitând punerea în libertate.
 

De reținut că trei dintre ei, Pletosu’, Ali și Marin erau deja arestați, în alt dosar, aflându-se sub puterea mandatelor emise de tribunal sub acuzația de tentativă de omor asupra lui Gavril Dumbravă, de 22 de ani, din Stulpicani. Vâju, arestat inițial în această cauză, a fost pus în libertate. Procurorii DIICOT, care instrumentează dosarul „Mafia rurală”, susțin că el ar fi capul grupării infracționale. În recursul de ieri, toți inculpații s-au declarat nevinovați, avocații arătând că n-ar fi existând indicii temeinice sau probe la dosar care să-i lege de comiterea infracțiunilor de care sunt acuzați. După deliberări, Curtea de Apel l-a pus în libertate doar pe Bogdănel Gheorghe Ciobotar. Reamintim că DIICOT Suceava a efectuat luni, 24 octombrie, 39 de percheziții domiciliare vizând destructurarea unui grup infracțional organizat (specializat în săvârșirea de infracțiuni – șantaj, taxă de protecție, tâlhării, infracțiuni contra autorității și contrabandă), precum și aducerea la audieri a 33 de persoane. Dintre acestea, pe numele a 12 indivizi a fost demarată acțiunea penală, 5 fiind cercetați în stare de libertate, sub rezerva interdicției părăsirii localității de domiciliu. „Mafia rurală” acționa în zona orașelor Frasin, Gura Humorului, precum și localitățile Stulpicani și Ostra, cu un singur scop: acela de a scoate bani și din piatră seacă, prin orice mijloace, în special teroare și violență. Victimele smardoilor rurali făceau parte din mediul de afaceri local din zona sus-amintită, unde taxa de protecție devenise regulă, iar Omerta, legea tăcerii mafiote, un modus vivendi asumat fără crâcnire de cei care le deveniseră clienți. Procurorii afirmă că patronii nu depuneau plângeri și nu sesizau poliția tocmai pentru că acțiunile constant violente ale grupării le confereau acestora o aură de invulnerabilitate. În subsidiar, „mafioții” făceau contrabandă cu tutun și alcool (mărfuri pe care le plasau spre vânzare la diferite societăți comerciale din județ, ba chiar și de pe raza județului Constanța).

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: