PSD Suceava 2020

În prezența unor somități în fizică naționale și internaționale

Centenar Radu Grigorovici la Academia Română

Academia Română și Institutul Național de Fizica Materialelor au marcat centenarul Radu Grigorovici în cadrul unui simpozion desfășurat în aula Academiei, luni 10 octombrie, manifestarea fiind organizată cu sprijinul Societății Europene de Cercetare a Materialelor.
 

Cuvântul de deschidere i-a aparținut acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, urmat de vicepreședintele, acad. Valentin Vlad, care a vorbit despre Radu Grigorovici, „un profesor pentru toate timpurile”. Au urmat prelegeri susținute de președintele EMRD, prof. Rodrigo Martins, acad. Horia Scutaru, care s-a referit la „Viziunea lui Radu Grigorovici asupra fizicii ca element fundamental al culturii”, de prof. Alexandrina Cernov care a vorbit despre Radu Grigorovici și Bucovina. Au mai conferențiat prof. Andrei Anrieș, președinte de onoare al Academiei de științe din Republica Moldova, profesorii și doctorii în științe Stanford Ovshinsky, Petre Barna, Manfred Rehbinder, Atanasie Truția, Dan Constantinescu, Anina Vancu, Andrei Devenyi, Mihai Popescu, deputatul Mircea Irimescu și Nicolae Bârsan. Toți vorbitorii s-au aplecat asupra personalității lui Radu Grigorovici și a preocupărilor sale științifice, considerându-l „un adept al lucrului bine făcut”, „un mare om”. Doctor în științe la 28 de ani Radu Grigorovici s-a născut la Cernăuți în 1911, ca unic fiu al social-democraților bucovineni George și Tatiana Grigorovici. Își ia licența în chimie în 1931, apoi în fizică (1934) la Universitatea din Cernăuți și își începe cariera universitară la catedra profesorului Eugen Bădărău. O continuă în 1936, sub aceeași conducere, la catedra de fizică moleculară, acustică și optică a Universității din București, unde obține titlul de doctor în științe fizice în 1939. În 1949 devine conferențiar, iar în 1958 – doctor docent, dar din motive politice nu obține titlul de profesor și este îndepărtat din învățământ. În 1960 se transferă la Institutul de Fizică din București al Academiei, părăsește domeniul descărcărilor în gaze și al opticii fiziologice și instrumentale și abordează „cu intuiție și curaj” studiul semiconductorilor amorfi. Mentor fondator al școlii românești de cercetare în domeniu, s-a bucurat de o faimă națională și internațională. Începând cu 1992, până în 2006, publică studii și documente despre Bucovina natală. Din 1990 devine membru titular al Academiei Române, fiind vicepreședinte al acesteia în perioada 1990-1994, apoi vicepreședinte de onoare al Academiei din Republica Moldova (1992), Doctor Honoris Causa al Universității bucureștene (1996), cetățean de onoare al municipiului Rădăuți și președinte de onoare al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, mare ofițer al ordinului „Steaua României” (2000).

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: