Un punct de vedere

Cererea pentru dezmembrarea României este tot mai activă !

Organizația neguvernamentală UDMR, dar și partid politic în același timp, mereu la guvernarea României, a parcurs toți pașii necesari, sub privirile Guvernului, până la solicitarea autonomiei teritoriale, obținând drept după drept, iar acum fiind în stadiul când beneficiază de privilegii.
 

Urmează autonomia teritorială. Pe vremea când Theodor Stolojan era prim ministru interimar, nu era îngăduită la Guvern și Parlament nici măcar exprimarea cuvintelor separare sau autonomie, nicidecum petițiune pentru înființarea unui stat secuiesc în România. Recent, președintele Partidului Civic Maghiar, domnul Szasz Jeno a adresat Parlamentului României petițiunea pentru înființarea Ținutului Secuiesc, format din județele Covasna, Harghita și o parte a județului Mureș. Este unul dintre cele mai grave demersuri inițiate și puse în lucrare de liderii maghiari, cu exprimarea oficială a cererii dezmembrării României. Domnul președinte Szasz Jeno ignoră grav și adevărurile istoriei, și normele din Uniunea Europeană, dar și Constituția României când își propune înființarea unui stat în inima statului român – Transilvania. Liderii maghiari, avându-l acum în frunte pentru toate felurile de autonomie pe domnul Laszlo Tokes, vicepreședinte al Parlamentului European, cer Parlamentului și Guvernului României, sub un evident șantaj privind rămânerea la guvernare, înființarea pe un străvechi teritoriu românesc a statului Ținutul Secuiesc. Pentru simboluri au fost adoptate măsuri. În anul 2010 a avut loc, cum se cunoaște, întâlnirea primarilor și a consilierilor maghiari la Sfântu Gheorghe în care s-a hotărât ca ziua de 15 martie să fie zi națională pentru maghiarii din Ținutul Secuiesc, iar limba maghiară să fie a doua limbă oficială în acest ținut. Justificarea autonomiei teritoriale ne-o face domnul Laszlo Tokes prin întrebările și afirmațiile: „De ce nu ar putea și secuimea să aibă autonomie? Trebuie să ieșim în stradă dacă este necesar. Secuimea are nevoie de un model de tip catalan”, idee pe care o repetă cu minuție și președintele Partidul Civic Maghiar, Szasz Jano. Începând cu anul 2007 Laszlo Tokes a devenit europarlamentar român cu voturile europarlamentarilor PDL, iar toate demersurile sale au fost până acum antiromânești. Într-o Românie care se confruntă cu grave probleme economice și de guvernare, Laszlo Tokes este neîncetat „preocupat” de drepturile maghiarilor din Ținutul Secuiesc și, respectiv, de autonomia din Ardeal. Deși este vicepreședintele Parlamentului European și are obligația de a reprezenta pe toți românii, domnia sa inițiază și promovează doar măsuri antiromânești. În anul 2009, domnul președinte Traian Băsescu a procedat la înnobilarea lui Laszlo Tokes cu Ordinul Național „Steaua României”. Motivarea atribuirii acestei înalte distincții cuprinde aprecierea: …„în semn de mare apreciere a curajului și demnității de care a dat dovadă, declanșând, prin exemplul personal, revolta istorică a poporului român împotriva dictaturii comuniste”. Noi însă cunoaștem că cel mai mare și permanent curaj al liderului maghiar Laszlo Tokes constă în provocarea urii interetnice și exprimarea disprețului față de realități și mai cu seamă față de români pe care îi reprezintă în Parlamentul European. Au apărut însă și împrejurări care conduc la învrăjbirea ungurilor între ei. În anul 2011, din poziția de președinte al Consiliului Național Maghiar din România, domnul Laszlo Tokes a susținut înființarea Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), ca alternativă la UDMR și PCM. UDMR a avut peste 800.000 de voturi în anul 1992 și a ajuns la jumătate în anul 2008. Marko Bella a calificat Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) „o cianură politică, o poluare a mediului politic, care vine de la vecin” (Ungaria). Maghiarii, cei mulțumiți de drepturile de care se bucură în România pentru unele domenii și privilegii pentru altele, au trecut la votarea formațiunilor politice cu platforme cu perspectivă socială și economică, indiferent de etnie. La această constatare se adaugă și alte orientări politice ale românilor de etnie maghiară din Transilvania. Pe această cale putem ajunge ca, în premieră absolută, România, după Revoluția din Decembrie 1989, să fie condusă de români și în acest fel se va putea promova o guvernare fără șantaje. Recent, președinții consiliilor județene Harghita, Covasna și Mureș au cerut cetățenie maghiară, fiind urmați și de alți cetățeni români de etnie maghiară. În justificarea acestei cereri, liderii maghiari spun că procedează precum românii din Republica Moldova, ignorând din nou realitățile istoriei românilor. În proiectul Legii Statutului minorităților sunt cuprinse și reglementări antiromânești: constituirea consiliilor naționale ale autorităților culturale care ar urma să hotărască înființarea sau desființarea de școli, numirea sau destituirea directorilor unităților de educație și de cultură, elaborarea programelor privind istoria și limba maternă, promovarea de strategii pentru punerea în circulație a unor falsuri ale istoriei și culturii etc. Cred că este necesar ca autoritățile statului împreună cu oameni politici și sociologi să promoveze cercetarea stării sociale și a drepturilor de care se bucură românii din județele Harghita, Covasna și o parte din județul Mureș, populație numeric minoritară în aceste județe. Adoptarea Legii Statutului minorităților, fiind o cerință mai veche a liderilor maghiari, e posibilă acum, în actuala sesiune, chiar și prin asumarea răspunderii Guvernului Emil Boc în Parlamentul României. Nu am promovat niciodată adversitatea, lipsa comunicării interetnice sau stânjeniri de orice fel, dar nu putem fi de acord cu cerințele nejustificate, cu ignorarea adevărului istoric și, cu atât mai mult, cu manifestări antiromânești. Îngrijorarea noastră rămâne aceeași față de imperativele cu care se cere de către liderii maghiari autonomia, dar mai cu seamă pentru repetatele cedări ale Guvernului Emil Boc și față de pasivitatea autorităților statului român.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: