„Progresiști” contra „conservatori”

S-ar spune că din propriu interes și din proprie inițiativă (adică nu la comanda unei alte instanțe sau structuri), Fundația Soros România a realizat o cercetare privind predarea religiei în școlile publice din țara noastră („Religie și comportament religios”), ale cărei prime rezultate au fost făcute publice chiar înaintea începerii noului an școlar. Un text de prezentare a concluziilor acestei cercetări poartă titlul „Dezbaterea cu privire la predarea religiei rămâne încă deschisă” (subl. ns.) și, credem, conține suficienți termeni meniți să ghideze o anume receptare a acestui subiect. Un prim enunț este… aproape clar: „La prima vedere a datelor, 86% dintre cetățenii români sunt de părere că trebuie să se predea religia la școală și doar 8% au opinia contrară”.
 

L.D. CLEMENT

Valorile procentuale par decisive, însă în aprecierea lor (era cazul?) apar formulări ce țin mai curând de stilul jurnalistic decât de cel științific, cel puțin sugerând un orizont de așteptare în care, puțin mai târziu, să se facă o afirmație care, parțial, o neagă pe cea anterioară: „Din ce în ce mai puțini români sunt de acord cu obligativitatea predării religiei în școlile publice”. Înțelegem că, de fapt, problema-țintă e alta: „obligatoriu” vs. „opțional”. Așa se face că, în urma întrebărilor pe care le-au primit, aflăm că respondenții au fost împărțiți în 3 grupuri: „conservatorii” – care preferă predarea religiei să fie făcută de preoți, ca materie obligatorie, iar fiecărui elev să i se predea dogma propriei confesiuni; „progresiștii” – care preferă religia ca istorie a religiilor (păi…, e cu totul altceva! – n.n.), o materie opțională, predată de persoane specializate (adică nu de preoți, s-ar înțelege!; și nu se indică nici la ce vârste s-ar putea face așa ceva; căci cuiva care n-are datele esențiale ale propriei religii i s-ar putea „preda” istoria religiilor și sub forma unui curs de ateism sau a unuia de mondializare! – n.n.); „indecișii” care tind să răspundă „nu știu” sau au refuzat să răspundă. Dincolo de catalogarea extrem de interesantă în „conservatori” și… „progresiști”, de rezultate precum 9% sunt „puternic progresiști”, iar 16% sunt „puternic conservatori” sau 27% ar fi „mai degrabă conservatori”, procent egal cu al celor „mai degrabă progresiști”, rezultate care conduc… exact la cea de-a doua concluzie de mai sus (…și printr-o raportare la o altă cercetare, pare-se că similară, din 2006), surprinde, finalmente, precizarea că studiul curent se crede „prima analiză completă a fenomenului religios la nivelul populației României”. Nu e logic? „Progresiști” contra „conservatori”! Acesta e fenomenul.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: