118 ani de la înființarea Jandarmeriei Rurale

Astăzi, cu prilejul Zilei Jandarmeriei Rurale, la sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Suceava are loc un simpozion dedicat acestui eveniment, activitate în cadrul căreia vor fi prezentate expuneri privind trecutul și rolul structurilor rurale de jandarmi. Preotul unității va oficia un Te-Deum în memoria jandarmilor căzuți la datorie.
 

Dacă la 3 aprilie 1850, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a semnat actul care a pus bazele legale de organizare și funcționare a Jandarmeriei Române, instituția s-a extins, în anul 1893, pe 1 septembrie, intrând în vigoare Legea pentru înființarea Gendarmeriei Rurale a guvernului condus de Lascăr Catargiu. Articolul 1 al legii statua: „Se instituie pentru toată întinderea regatului un corp de Gendarmerie rurală menit a veghea în comunele rurale la siguranța publică, la menținerea ordinei și la executarea legilor.” După votarea acestei legi, pentru un timp vor coexista două structuri de jandarmerie: una a armatei, existentă încă din 1864, organizată pe escadroane de jandarmi și companii de jandarmi pedeștri, făcând parte din armata permanentă, subordonată nemijlocit Ministerului de Război și folosită în București și în marile orașe; o jandarmerie rurală, organizată pe companii, câte o companie în fiecare județ, subordonată Ministerului de Interne și pusă la dispoziția prefecților, subprefecților și primarilor, pentru asigurarea serviciului administrativ în mediul rural. Companiile de jandarmi erau subdivizate în secții de jandarmi (la plăși), iar secțiile în posturi de jandarmi (la sate), încadrate fiecare cu subofițeri și trupă. Pe raza unui județ, numărul de secții și posturi de jandarmi oscila în raport de mărimea județului, numărul de comune, densitatea populației și puterea economică. Prin Legea Jandarmeriei Rurale se estima ca în cele 32 de județe și 227 reședințe de plasă să activeze 69 de ofițeri și 1260 de jandarmi, efectiv care trebuia încadrat în decurs de 2 ani. În ceea ce privește județul Suceava, cu șase plăși și o reședință de județ, actul normativ stabilea „31 de călăreți (3 sergenți majori plutonieri, 7 sergenți șefi de stațiuni și 21 gendarmi) și 4 gendarmi pedeștri (1 sergent și 3 gendarmi)”. Recrutarea jandarmilor se făcea, pentru ofițeri, din cadrele active ale armatei sau din rezervă, din toate armele, dar în special din cavalerie, precum și dintre licențiații în drept sau cu multiple cunoștințe juridice. Militarii jandarmi erau recrutați numai dintre cei care aveau cunoștință de carte, minimum 3 clase, vârsta între 24 și 40 de ani, știau să scrie și să socotească și aveau o înălțime de minim 1,65 m și o înfățișare plăcută. Corp militar de elită, Jandarmeria Rurală a fost prezentă în toate marile evenimente sociale, economice, politice și militare cunoscute în România, aducându-și o importantă contribuție la luptele duse de poporul român în Războiul Balcanic și în cele 2 războaie mondiale. Astfel, în timpul Războiului Balcanic din 1913, din cei 6865 de jandarmi rurali mobilizați, au încadrat armata operativă un număr de 1138, aceștia remarcându-se pe câmpul de luptă printr-o foarte bună pregătire și o disciplină exemplară. De asemenea, un număr de 15 de jandarmi rurali de la Suceava au fost repartizați la marile unități operative în cadrul detașa-mentelor de poliție, iar alți 112 au fost repartizați pentru întărirea serviciului intern din județ. După mobilizarea din 14.08.1916, Jandarmeria rurală, care avea un efectiv de 9000 de militari, a participat cu aproximativ 30% din acesta la asigurarea mobilizării și a concentrării contingentelor chemate sub drapel și a asigurat poliția frontului, paza și apărarea punctelor de comandă și deplasarea coloanelor. În același timp, i-au revenit misiuni de asigurare a poliției în serviciul comandamentelor de etapă și a serviciului pretoral de anihilare a agenturilor de spionaj, de asigurare a evacuării populației civile și a autorităților române, de pază a lucrărilor de artă. Un număr de 40 de jandarmi din cadrul companiei din Suceava au fost repartizați la marile unități operative în cadrul detașamentelor de poliție, iar alți 244 au fost repartizați pentru întărirea serviciului intern din județ. Jandarmeria a participat la combaterea acțiunilor desfășurate de forțele extremiste și antinaționale în provinciile istorice, inclusiv în Bucovina, jandarmii suceveni acționând în cadrul Diviziei 8 Infanterie pentru eliberarea și restabilirea ordinii în Bucovina. La 1 iunie 1918, se modifică Legea pentru organizarea Jandarmeriei rurale, prin care se instituie un corp de jandarmi, organizat pe brigăzi (la București, Iași și Chișinău), regimente, batalioane, companii, secții și posturi de jandarmi, renunțându-se la titulatura de „jandarmerie rurală”. Brigada II Jandarmi Iași avea în compunere Regimentul 3 J Galați și Regimentul 4 J Iași. În subordinea acestuia din urmă se regăseau Batalionul 1 J Roman (cu companii la Roman, Neamț, Bacău și Suceava) și Batalionul 2 J Iași. După Marea Unire de la 1918, a fost înființat Comandamentul Superior al Jandarmeriei din Bucovina, cu reședința la Cernăuți, structură în compunerea căreia se regăseau comandamente de jandarmi districtuale la Cernăuți, Rădăuți, Suceava, Câmpulung, Vijnița. Coțmani, Zastavna, Vășcăuți și Gura Humorului. Dat fiind faptul că denumirea de „Jandarmerie” continua să fie asociată cu principala forță coercitivă a fostului Imperiu Austro-Ungar, a apărut ca necesitate o nouă redenumire a Jandarmeriei bucovinene, aceea de Batalionul Jandarmi „Moldova”, structură constituită prin Înalt Decret la 1 mai 1919. Batalionul, cu un efectiv de 1528 de militari, era destinat pentru executarea serviciului de poliție în Bucovina, având atribuții și cu privire la instaurarea ordinii și liniștii în județele eliberate. În compunerea sa erau companii de jandarmi la Cernăuți, Storojineț, Rădăuți și Câmpulung, companii alcătuite fiecare din 2-3 plutoane în principalele localități. Fiecare pluton de jandarmi avea în subordine 2 secții de jandarmi (o secție avea aproximativ 30 de jandarmi), comandate de jandarmi plutonieri majori. Fiecare secție avea, la rândul ei, un număr relativ de posturi, între 7 și 12, fiecare post avea de regulă, 3 jandarmi, iar secțiile erau comandate de un jandarm plutonier. Fiecare companie de jandarmi bucovineană avea și un număr de 20 – 25 de cai. În total, în Bucovina, în mediul rural, au fost înființate, în mai 1919, 206 posturi de jandarmi. În urma unor reorganizări succesive, în luna aprilie 1937, Inspectoratul de Jandarmi Cernăuți, cu un efectiv de 31 de ofițeri și 1498 trupă, avea în compunere un pluton de cadre la reședința inspectoratului, 8 legiuni (2 în Cernăuți și câte una în Câmpulung, Dorohoi, Hotin, Rădăuți, Storojineț și Suceava), 1 Grupă Călare, 35 de Secții, 298 de Posturi, 17 patrule călare și 2 patrule moto. Jandarmeria din Bucovina a participat activ la acțiunile din cel de-al doilea război mondial, atât prin companiile de poliție și serviciile pretorale organizate pentru formațiunile Armatei, cât și prin măsurile de ordine adoptate în apropierea frontului. La 28 septembrie 1944, în cadrul măsurilor de „democratizare a armatei” a fost reorganizat Inspectoratul de Jandarmi Suceava, care avea în compunere Legiunile de Jandarmi Baia, Botoșani, Dorohoi, Câmpulung, Rădăuți și Suceava. Ulterior, prin măsuri succesive, s-a redus nu-mărul efectivelor și a început o avalanșă de ordine ale Parchetului Curții București, care viza ofițerii și subofițerii armatei și Jandarmeriei ce luptaseră în al Doilea Război Mondial împotriva armatei Uniunii Sovietice. În anul 1949, Jandarmeria a fost desființată abuziv, formațiunile rurale ale acesteia fiind trecute la Direcția Generală a Miliției. Jandarmeria în mediul rural s-a reconturat începând cu luna august 2003, când s-au înființat secții de jandarmi, posturi și grupe de intervenție și ordine publică. Astfel, la nivelul județului Suceava, atât prin subunitățile special constituite în mai multe comune, cât și prin efectivele detașamentelor de jandarmi și ale structurilor mobile, jandarmii suceveni contribuie la asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică în localitățile rurale ale județului.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: