Viitoarea centrală de termoficare de la Suceava ar putea rămâne în pană de rumeguș

> Municipalitatea deja pregătește o strategie de aprovizionare cu biomasă, depozite intermediare urmând a fi constituite în județul nostru, precum și în Bistrița-Năsăud, Neamț și Harghita > În iarna lui 2010, centrala termică pe rumeguș de la Vatra Dornei, cunoscută drept cea mai mare din România, a fost în pericol de a nu avea cu ce funcționa > Volumul deșeurilor lemnoase produse în ultimii ani în județul Suceava s-a diminuat foarte mult, atât pe fondul crizei economice, cât și datorită utilajelor cu randament ridicat folosite de operatorii din domeniu

 

Conducerea administrației locale sucevene abordează o primă strategie pentru aprovizionarea cu deșeuri lemnoase necesare funcționării viitoarei centrale de termoficare a municipiului. Aceasta după ce edilul-șef Ion Lungu a avut o întrevedere cu staff-ul Adrem Invest București, câștigătorul licitației pentru amenajarea noii centrale de cogenerare de înaltă performanță. Lungu spune că investitorul din Capitală a demarat deja procedurile pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de organizare de șantier, dând asigurări că execuția va demara încă din acest an. De altfel, această săptămână a fost rezervată de cei de la Adrem Invest pentru semnarea, în Italia, a contractelor pentru furnizarea centralelor pe gaze naturale, preasamblate și cu durată foarte scurtă de montare efectivă. „Noi ne punem toate speranțele ca în iarna 2012-2013 să putem funcționa pe o nouă structură. În același timp, s-a schițat o strategie de aprovizionare cu biomasă, cu deșeuri lemnoase. În acest sens, au loc testări pentru constituirea de depozite intermediare în județul Suceava, precum și în județele învecinate, Bistrița-Năsăud, Neamț și Harghita”, declară primarul Ion Lungu. În acest context reamintim că, în urmă cu circa 2 ani, într-o ședință a Colegiului prefectural, se preciza că potențialul privind energia obținută din biomasă, în special cea rezultată din domeniul silviculturii și industriei lemnului, este apreciabil. De asemenea, se arăta că respectivul potențial este valorificat din ce în ce mai mult la obținerea agentului termic industrial și pentru încălzirea rezidențială, existând resurse și pentru extinderea acestei valorificări, inclusiv pentru producerea de brichete sau peleți. Nu este ignorat nici faptul că, în august 2010, la Consiliul Județean fusese convocată o întâlnire de urgență în scopul asigurării stocurilor de rumeguș necesare alimentării, pentru iarna care avea să vină, a centralei de la Vatra Dornei. Aceasta, cunoscută drept cea mai mare centrală termică pe rumeguș din România, cu o capacitate instalată de 12 megawați pe oră, era în pericol de a nu avea cu ce funcționa. Cauza consta în concurența făcută de colectorii de rumeguș Egger și Kronoșpan, precum și de firmele de prelucrare a lemnului care consumă respectivul deșeu în centrale proprii. Totodată, trebuie menționat și că responsabilii instituțiilor silvice din județ au declarat că volumul deșeurilor produse în ultimii ani s-a diminuat foarte mult, atât pe fondul crizei economice, cât și datorită utilajelor cu randament ridicat folosite de către operatorii din domeniu. Centrala care va fi ridicată în Lunca Sucevei este destinată să producă circa 44 Mw energie electrică și până la 120 Mw energie termică, fiind concepută în 3 module, dintre care două vor funcționa pe biomasă, iar unul cu turbine pe gaze naturale. Realizarea centralei este prevăzută în etape, prima componentă, pe gaze naturale, urmând a fi gata în decembrie 2012, dată la care ar urma să înceapă și furnizarea de energie termică în sistem. Următoarele două module vor intra în funcțiune în 2013 și 2014. Centrala este automată și va consuma o cantitate de maxim 200.000 de tone de biomasă, unul dintre module fiind alimentat cu combustibil forestier, iar altul cu plante energetice care ar urma să fie cultivate în zonele vecine cu municipiul Suceava. Investiția în primele două module se ridică la 45 de milioane de euro, cel de al treilea costând 20 de milioane de euro. Principalul partener de finanțare al Adrem Invest este Unicredit Țiriac Bank, montajul financiar fiind prevăzut a se derula pe durata a 10 ani. Centrala propriu-zisă va fi deservită de 40 de lucrători, la care se va mai adăuga personal pentru „gospodăria” de biomasă. Toate modulele sunt prevăzute a funcționa în cogenerare de înaltă eficiență, cu randament de peste 85%. Contractul de concesionare a unor active din incinta CET Suceava, în vederea realizării și operării, prin atragerea capitalului privat, a unei centrale de cogenerare de înaltă eficiență, dimensionată pentru necesarul de energie termică a municipiului, a fost parafat pe 9 mai 2011. Semnatarii sunt președintele Adrem Invest București, Adrian Bodea, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, și directorul general al Termica Suceava, Silviu Gemănari.