Un punct de vedere

Liderii maghiari vor „autonomie de toate felurile”

Lansare publică a noii organizări administrativ-teritoriale, argumentele aduse în susținerea acestei măsuri de proporții în viața societății românești, graba promovării măsurii și propunerea de constituire a opt regiuni și două județe ne lasă să înțelegem că în spatele constituirii megajudețelor se ascund interese electorale sau este o comandă externă.
 

Ne surprinde superficialitatea de până acum în trecerea la noua organizare administrativ-teritorială, lipsa studiilor de impact și a principiilor și regulilor aplicării unei astfel de legi în administrarea României. Conducerea statului își menține falsele motive ale regionalizării: atragerea fondurilor europene, reducerea birocrației și apropierea administrației publice locale de cetățeni. Dar nu regionalizarea facilitează accesarea fondurilor europene, ci competența oamenilor Puterii care au datoria documentării și elaborării programelor în acest scop, iar reducerea aparatului administrativ, prin desființarea unor organisme care funcționează acum la județe, are doar semnificație electorală. În politica noii organizări administrativ-teritoriale sunt “integrate” și speranțele autonomiei teritoriale pentru etnicii maghiari. Kelemen Hunor, președintele UDMR, ministrul culturii și patrimoniului cultural național, la Universitatea de vară a tinerilor maghiari, a declarat că obținerea autonomiei este foarte importantă pentru ca etnicii maghiari să fie liberi, să fie în siguranță și să-și păstreze identitatea; premierul Ungariei, Viktor Orban, a spus că „încă nu a venit momentul ca Ungaria să intervină pentru autonomia maghiarilor din România”, iar vicepreședintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, la aceeași întâlnire de la Băile Tușnad, cere toate formele de autonomie pentru etnicii maghiari din România. Până acum n-am auzit reacții din partea autorităților din România sau din partea PDL și UNPR! Armonizarea părerilor divergente din Coaliția de la guvernare privind noua organizare administrativ-teritorială, credem, va dura o vreme, dacă programul regionalizării va rămâne la constituirea celor opt regiuni și două județe – Covasna și Harghita. Împărțirea administrativ-teritorială a României va trebui gândită în cu totul alți termeni și să aibă în vedere, în primul rând, interesul național de astăzi și în perspectiva de lungă durată. Va trebui ca toate măsurile organizării administrativ-teritoriale să aibă în vedere cetățeanul care vrea să fie cât mai aproape de locul deciziei, de instituțiile statului care-l deservesc, cu infrastructură corespunzătoare și o cât mai bună comunicare în toate comunitățile locale. Niciuna din aceste cerințe nu reprezintă o viitoare realitate, ci doar vorbe frumoase în politica promovată de Coaliția de la guvernare. În noua sesiune ordinară a Parlamentului, septembrie – decembrie 2011, între problemele de primă mărime vor fi revizuirea Constituției și noua împărțire administrativ-teritorială. Sunt probleme care vor încerca să abată atenția autorităților locale și mai cu seamă a cetățenilor, a opiniei publice, de la greutățile și necazurile cu care se confruntă tot mai mult cetățeanul român. Cu siguranță, acestora li se vor adăuga și alte probleme cu rol de derută în vremuri când campania electorală, începută deja de către liderii Puterii, nu-i în avantajul PDL, UNPR și UDMR.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI